miercuri, 8 august 2012

Ziua no.4

Your views on religion

Religia - o fraza de dansii inventata
Ca cu ai ei putere sa va aplece-n jug,
Caci de-ar lipsi din inimi speranta de rasplata,
Dupa ce-amar muncirati mizeri viata toata,
Ati mai purta osanda ca vita de la plug?
                                                                Mihai Eminescu - Imparat si proletar

Nu am fost crescuta in spirit credincios. Nu am fost dusa la biserica duminica si nu am avut icoane in casa. Asta m-a facut sa cred ca biserica este o constructie unde merg babele si barfesc, ca preotul e si el om si ca si el se masturbeaza, ca icoanele sunt chip cioplit, ca Biblia este de fapt un basm popular si ca moastele sunt simple oseminte. Am ajuns insa la o varsta la care simt nevoia sa ma indrept spre Dumnezeu.
Cred si am crezut mereu in Dumnezeu...dar eram convinsa ca singura dovada este sa port credinta in suflet si atat. Este ca si ascultatul muzicii...Admir persoanele care asculta rock si nu se imbraca in negru. Cei cu plete si tricou Metallica sunt dupa parerea mea lipsiti de incredere in propria persoana si in propriile gusturi, avand nevoia de aparteneta la un grup. La fel cred(eam) si despre credinta, ca reprezinta nevoia de apartenenta la un grup, care are aceleasi principii si credinta. Sa fie oare ceva mai presus de atat, si sa avem nevoia de credinta in ceva supraomenesc care ne poate ajuta cand avem nevoie? Dar de ce ne indreptam spre Dumnezeu doar atunci cand avem nevoie? De ce nu putem fi permanent cu gandul la El si sa fim cu credinta si atunci cand suntem fericiti sau avem tot ce ne-am dorit?
Acum doua saptamani am fost la Manastirea Nicula, pe care o recomand tuturor. Poarta hramul Fecioarei Maria, si este deosebit de frumoasa. Acolo am asistat la slujba de duminica, dupa care preotul ne-a povestit taina Inmultirii painilor in pustie. Se refera la hranirea spirituala de fapt; si asa cum cu credinta apostolii au hranit cu cinci paini si doi pestisori cinci mii de barbati, femei si copii lor, asa si noi din putinul pe care il avem, cu credinta putem hranii "foamea" sufleteasca. Mi s-a parut de-a dreptul irevocabila pilda preotului, care m-a facut sa vreau sa-l vizitez pe Dumnezeu mai des, nu numai atunci cand am nevoie de El, iar unul dintre motivele majore ar fi senzatia minunata de indestulare sufleteasca pe care credinta adevarata ti-o poate oferi.
Eu imi doresc sa-mi cresc copilul in spirit crestin pentru ca oricum toti ajungem la un moment dat in viata cand simtim nevoia de pocainta.
P.S.: Nu am patit nimic...sunt tot eu Isaxx care sustine sexul...bun si sanatos...numai ca putin mai...cu capul pe umeri... ;-)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

comment