La ginecolog V

La ginecolog,sau intr-o institutie spitalizata cum este maternitatea,se fac si interventii mai invazive,care au fie scop diagnostic,fie scop curativ.Ceea ce urmeaza a fi descris sunt tehnici efectuate in complicatiile bolilor ginecologice,atunci cand de fapt,nu s-a vizitat medicul in scop profilactic.Este de mentionat,ca pe langa vizita obligatorie anuala,cand se efectueaza o examinare de rutina,pacienta trebuie sa mearga la medic ori de cate ori apare ceva ce nu pare in regula.Orice secretie vaginala diferita la aspect,miros,culoare,consistenta, sau orice metroragie trebuie imediat anuntate medicului ginecolog.

1)COLPOSCOPIA SI BIOPSIA MUCOASEI CERVICALE

Colposcopia reprezinta o examen complementar (investigatie imagistica suplimentara) a vulvei, vaginului si colului uterin care permite, pe langa vizualizarea acestora, prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Mostrele de tesut vor fi examinate cu ajutorul unui microscop. Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (testulPapanicolau, testul PAP, examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziuni ce necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incerte. Colposcopul este un dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lupa care mareste de 2-60 de ori, ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber. Colposcopul prezinta atasata o camera cu ajutorul careia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului. Colposcopia poate fi efectuata intr-un simplu cabinet medical. Colposcopia se efectueaza pe masa ginecologica, in pozitie ginecologica, cu fesele cat mai la marginea mesei, cu picioarele departate si sprijinite pe suportii laterali. Ginecologul va incepe cu examinarea vulvei, va observa aspectul general, daca nu exista vreo iritatie sau semnele vreunei infectii. Apoi, va folosi o valva speciala (speculum), care este un instrument din metal sau plastic sterilizat, pe care il va introduce in vagin. Acest instrument ajuta la deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin. Intr-o prima etapa (colposcopia directa simpla) colposcopul este pozitionat la intrarea in vagin si este examinata, fara pregatire prealabila, ci doar uscat, suprafata mucoasei vaginale si a colului uterin. In al doilea timp, examinarea se va face dupa badijonarea cu acid acetic 3%, iar ultima etapa (testul Lahm-Schille) consta in examinarea dupa badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol, cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat cu aceasta solutie. Se pot face fotografii si filme video in timpul examinarii.Aceasta procedura este foarte simpla, dureaza sub un minut si poate declansa o mica durere sub forma de crampe in momentul prelevarii de tesut. Mai multe pe: http://www.studentie.ro/campus/COLPOSCOPIA_SI_BIOPSIA_CERVICALA/c-729-a-20488

2)CHIURETAJUL

Dilatatia si chiuretajul reprezinta o procedura ginecologica in care cervixul este dilatat iar endometrul este desprins prin radere, de un instrument metalic, chiureta.

Chiuretajul nu este util numai in realizarea avortului ci si pentru:
- evacuarea produselor de conceptie care pot ramane intrauterin dupa un avort spontan
- diagnosticarea sangerarilor vaginale anormale, pentru a exclude o conditie patologica a cavitatii uterine.

Procedura se efectueaza sub anestezie generala sau epidurala si dureaza 15-20 de minute.

Mai intai este dilatat cervixul prin dilatatoare metalice, este inserata chiureta, iar endometrul ce acopera uterul la interior si contine produsul de conceptie este efectiv ras, desprins de pe peretii uterini.
O alta optiune este folosirea inaintea chiuretajului propriu-zis a laminariei - o bandeleta dintr-o specie de alga marina, care introdusa in cervix, se umfla, absorbind apa din tesuturi si dilata usor cervixul, se mentine pentru 6-12 ore. Este urmata apoi de chiuretaj manual. Metoda este mai putin traumatica.

Pregatirea pentru aceasta interventie cuprinde:
- evitarea consumului cu cateva zile inainte, a aspirinei - deoarece creste riscul de sangerare, a laxativelor, alcoolului si tigarilor
- nu se consuma lichide si alimente cu 12 ore inainte, daca se practica anestezie generala si 8 ore, pentru cea epidurala.
- efectuarea testelor de rutina, de sange, urina.

Dupa chiuretaj:
- crampele, asemanatoare celor menstruale, sunt cele mai frecvente imediat dupa interventie; majoritatea tin mai putin de o ora, unele femei putin experimenta crampe abdominale pana la o zi
- sangerari vaginale usoare cateva zile dupa procedura
- dupa anestezia generala este necesara o perioada de repaus la pat de 24 de ore
- pentru ameliorarea durerilor abdominale se foloseste: naproxen sau ibuprofen.

Riscurile chiuretajului cuprind:
- hemoragia severa, este rara dar poate apare daca chiureta lezeaza peretele muscular al uterului sau este taiat un fibrom nedetectat anterior
- infectia este posibila odata ce sunt introduse instumente straine in uter; majoritatea se trateaza rapid cu antibiotice
- perforarea uterului este o complicatie rara, mai frecventa la femeile cu infectie uterina in momentul procedurii, la femeile in postmenopauza precoce si daca procedura este efectuata pentru un avort spontan
- sindromul Asherman - este o complicatie rara si implica formarea de tesut cicatricial intrauterin cauzat de raderea agresiva sau reactia anormala a organismului; tesutul poate umple complet uterul, determinind stoparea scurgeriilor menstruale si infertilitatea
- riscurile anesteziei - este preferata anestezia epidurala celei generale; reactiile alergice aparute pot fi tratate cu epinefrina intravenoasa sau difenhidramina intramusculara; complicatiile severe sunt datorate dozelor grescute de anestetic: convulsii si stop cardio-pulmonar.

Cand este bine sa apelam la medic dupa un chiuretaj:
- daca se instaleaza febra, mai mare de 40 grade Celsius
- daca prezentati durere severa, continua sau crampe care nu cedeaza la administrarea de ibuprofen sau naproxen
- daca sangerarea vaginala este voluminoasa sau dureaza peste 6 ore
- daca scurgerile vaginale sunt urat mirositoare.

Ingrijirea personala dupa chiuretaj:
- evitati contactele sexuale pentru 2 saptamani dupa interventie, cervixul dilatat necesita timp pentru a reveni la forma initiala; in aceasta perioada bacteriile pot patrunde mult mai usor si cauza infectii
- folositi numai absorbante sanitare pentru singerarile, si nu tampoane, pentru urmatoarele 2 saptamani
- prezentativa la medic pentru vizita a doua, pentru verificarea eventualelor complicatii aparute.

Avantajele chiuretajului cuprind:
- este mai eficient decit cel medicamentos, 99%
- efectuat intr-o perioada scurta de timp 15 - 20 de minute
- perioada de sangerare mai scurta
- fara expunera la efectele teratogene si cancerigene ale medicamentelor folosite in cel medicamentos
- poate fi efectuat mai tarziu in evolutia sarcinii
- vizite la medic mai putine.

Avortul in primul trimestru, medicamentos sau chirurgical este foarte bine tolerat de corpul uman, are putine efecte asupra fertilitatii si nu sunt asociate cu afectari emotionale pe termen lung. Avortul in trimestrul al doilea, prezinta un risc crescut de mortalitate si morbiditate, odata cu inaintarea in evolutie a sarcinii.

S-a raportat o crestere a pierderilor de sarcina, la femeile care au suferit anterior un chiuretaj, datorita largirii cervixului. http://www.romedic.ro/