sâmbătă, 21 septembrie 2013

Teatru ieftin

Nu ne-am impacat, dar asta nu ne-a oprit sa ne facem din nou aparitia, de data asta cu mai putin entuziasm si chef. Clubul este mult mai gol si cu mult mai aerisit ca data trecuta. Deloc deranjate de acest aspect, inaintam spre masa de langa bar, si de data asta goala, parca asteptandu-ne. Ne facem comode si ne comandam acelasi vin rosu, dulce eu, sec ea din care sorbim privindu-ne in ochi. Aprindem o tigara si filam potentialii parteneri de dans...
...Se face doua si suntem de-a dreptul plictisite. Ca niciodata ne-am platit consumatia noi, iar atmosfera nu era nici pe departe asa cum speram sa fie si de aceasta data...
 -Il mai tii minte pe Adi? Hai sa-i trimit un mesaj sa vina aici.
 -Trimite-i! ii spun eu Adrianei, dezamagita de faptul ca Mihai nu a raspuns mesajului meu. De fiecare data cand intra cineva in club tresaream si ramaneam apoi dezamagita sa constat ca nu era el...
 -Mi-a raspuns! E la Rosetti organizeaza un majorat acolo si ne-a chemat si pe noi. Mergem?
 -Hai! Oricum aici nu mai avem ce face...
 -Buna fetelor ce mai faceti? intreaba Adi vizibil entuziasmat de sosirea noastra.
 -Bine. Ne plictiseam si ne-am gandit la tine...raspunde Adriana cu o voce senzuala.
 -Am la dispozitie o ora in care putem merge pana la un prieten. Ce spuneti?
 -Eu nu sunt de acord...spun eu sceptica si uimita de curajul lui.
 -Isa ai incredere in mine? Ma intreaba Adriana cu niste ochi mari.
 -Am incredere in tine, dar in el nu...
Ajungem la destinatie. O localitate in afara orasului, cartier rezidential cu vile frumoase si aer curat. Urcam sus la ultimul etaj, unde deschide un barbat burtos, cu ochi albastrii care ne pofteste inauntru. Apartamentul era inca in constructii dar ca si structura era minunat. Fiind la ultimul etaj avea si mansarda la care urcai pe o scara de lemn extrem de ingusta. Am facut turul casei si marea mi-a fost mirarea sa observ ca sus la etaj o camera era aranjata pentru un copil mic. Adi a invitat-o si pe Adriana sa vada mansarda. Eu m-am asezat pe canapea langa Mircea.
 -Si sotia unde e?
 -Mai bine nu intreba.
 -Am observat ca esti tatic. Sa-ti traiasca! Dar unde este el acum?
 -Cu maica-sa. Eu nu sunt insurat. Sunt cu fata asta de patru ani dar simt ca nu mai merge. Nepotrivire de caracter...
Sprijinita de manerul canapelei constat ca tocurile Adrianei nu se mai aud. Nu dureaza mult si cei doi coboara.
 -Mircea noua ne e foame. Ai ceva? Nici nu termin bine de spus si se indreapta spre frigider din care scoate alimente de mic dejun.
 -Am si o zacusca de la mama daca vrei. Dau din cap ca da, scoate zacusca si imi intind pe o bucata de paine. Gust din delicioasa zacusca, asemanatoare cu a mamei dar saraca in sare si piper. Politicoasa ii intreb si pe ceilalti daca vor sa manance, moment in care Adriana in face semn ca ceva este in neregula si ca ar vrea sa plece. Atunci ma uit la bucata de paine unsa cu zacusca si spun cu o voce domolita ca mi-e rau. Cer sa merg la baie, unde deschinzand incet robinetul de la chiuveta, imi umplu gura de apa, pe care o scuip zgomotos in vasul de toaleta ca intr-un efort de varsatura. Vine Adriana si cu voce tare ma intreaba ce am. Eu cu o voce maraita spun tare cat sa fiu auzita ca mi-e rau si ii cer sa plecam. Inchid usa si o intreb pe Adriana daca totul este in regula. Imi propune sa mai asteptam un pic si mai vedem. In acest timp ”vomit” din nou...
 -Cum esti? Esti mai bine? intreaba gazda vizibil ingrijorat. Uite noua ne trece cu portocala. Si se indreapta spre frigider de unde ia o portocala, o desface si mi-o aduce in farfurie feliata.
 -Vai nu pot. Sa nu aud de mancare. Mi-e rau. Se invarte toata camera cu mine. Adriana hai sa mergem pe terasa. Iesim pe terasa de unde zambind o intreb...
 -Iti place? Mai vrei sa stam sau sa continui?
 -Plecam.
In taxi mi-am continuat jocul. In drum ne-am oprit de la o shaormerie de unde Adriana vroia sa-si cumpere de mancare. Atat de foame (cica) ii era incat a trebuit sa cumpere doua ca sa mai aibe si pe dimineata. Cand au intrat in taxi...
 -Vai ce urat miroase aia...Mi se face si mai rau.
 -Hai tu Isa ca imediat ajungem acasa...
Si ajungem acasa unde devoram cu o foame de lup mancarea cumparata...

A doua zi dimineata la micul dejun.
 -Pui daca tu in conditia de barbat ”luat” mergi in club si vezi o femeie ca mine, te bagi in seama cu ea?
 -Da de ce nu?
 -Pai cum? Crezi ca daca sunt acolo vreau altceva decat sa ma distrez?
 -Hai sa fim seriosi...Doua femei merg singure in club, aranjate asa cum o faceti voi. Tu cum crezi ca percep asta barbatii care va vad?
 -Nici macar nu-i intereseaza daca avem sau nu verigheta. Se baga in seama si apeleaza la toate metodele pentru a se apropia mai mult de noi... Toti barbatii sunt niste prosti. Vor numai sex...
 -Ai sa ramai surprinsa dar eu ma uit mereu la mana in cautarea unei verighete. Deci verigheta se vede, dar reprezinta asta un impediment in a dansa sau flirtra cu o femeie? La urma urmei voi lansati mesajul asta...
Profund dezamagita de raspunsul lui, imi fumez tigara uitandu-ma la norii tomnatici... si ma gandesc doar ca mai am ceva sa-i spun...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

comment