Fragment xxx

Jane păru să-şi ia seama, dar între timp mina bărbatului i se lipise de o fesă, frămîntînd-o. Judecătorul, onorabilul judecător John Gort, nu mai rezista. Glasul îi era dogit cînd rosti:
― Stai jos, Jane.
Femeia îl privi, îşi umezi buzele şi se aşeză încet în faţa lui, fixîndu-i prohabul umflat.
― Deschide gura larg!, zise John, trăgîndu-şi jos fermoarul.
Ochii femeii se înceţoşară, în timp ce John tocmai elibera din pantaloni un trunchi gros, cu un cap roşu, mare şi umflat, ce pierdea un fir de substanţă lucioasă şi extraordinar de elastică.
Fixă vrăjită firul ce se lungea, atîrna fără să cadă, susţinînd o picătură mai vîscoasă, părînd, în alungirea, scurtarea şi perfectul lui echilibru, acel joc numit yoyo.
Îşi desfăcu picioarele, îl trase spre ea pe bărbat, încleştîndu-l între coapse, în timp ce gura i se apropia de enormul penis, prinzîndu-i cu limba acel fir, înghiţindu-l, degustîndu-l.
― Ce frumoasă este, domnule judecător! Ce mare şi frumoasă este!, exclamă ea, năucită.Apoi buzele traseră înăuntru vîrful, iar mîna apucă trunchiul gros şi începu ceva ce John nu avea să uite niciodată. Degetele mari, deformate de muncă, se prefăcură în instrumente de plăcere, înfăşurîn-du-se într-o răsucire blîndă, apoi strîngîndu-i-l tot, pînă la testiculele umflate, gata să explodeze. Buzele pline se înghesuiră în jurul capului şi nu coborîră mai jos, sugînd cu un plesnet lichid; în timp ce mîna continua să răsucească penisul în gură, îl înşfacă şi îi lăsă
vîrful, sugîndu-l, scuipîndu-l afară cu o putere ce-l făcea pe bărbat să strige de plăcere.
Era o tehnică necunoscută şi atît de voluptoasă, încît el porunci dogit:
― Mai încet, mai încet, sau o să-ţi termin în gură!
Răspunsul ei fu un fel de muget focos. Degetele i se mişcară şi mai repede, buzele supseră şi mai puternic şi… John urlă. Nu, nu izbutea să mai reziste acelei plăceri, ieşi brusc dintre buzele ce-l torturau şi o incredibilă cantitate de lichid vîscos ţîşni pe faţa femeii încremenite sub jeturile ce-o scăldau, fierbinţi. Jane îşi alungea buzele şi limba ca să prindă cît putea din acea mană, întimp ce coapsele masive i se încleştau în jurul picioarelor bărbatului.

― Sînteţi nemaipomenit, domnule judecător! N-aveţi pereche în lume!Nemaipomenit, da, dar el îşi dădea abia acum seama. Fusese nevoie de Donna şi de Jane ca să-l convingă că ceea ce avea între picioare nu era de aruncat! O mîngîie pe păr, privindu-i rochia pătată, mototolită.
―Încă o dată, domnule Gort, haideţi! Mai daţi-mi-o, îmi lasă gura apă!, se rugă ea, înflăcărată.
Cînd se trezi din nou în ea, John avu o plăcere de nesuportat şi se dădu înapoi: abia se putea stăpîni.

― E prea mult, nu mai rezist!, protestă el.
― Oh, domnule Gort, înseamnă că ne prieşte, exclamă ea, aprinsă toată.-Mai vreau, îmi place! N-am mai văzut aşa ceva… un biberon atît de gros!
― Jane, nu…!, oftă John, în timp ce ea îl strîngea în cleştele coapselor.
― Încă o dată şi apoi mă regulaţi, domnule judecător. Sînt udă şi mă arde… O să mă regulaţi, nu-i aşa?
Se schimbă la faţă de nerăbdare, iar John se gîndi că daca el avusese plăcerea lui, trebuia şi ea să se bucure – n-avea importanţă că era doar o servitoare, trebuia s-o răsplătească cu aceeaşi voluptate. Îi trecu prin cap o idee cum nu se poate mai . neruşinată.

― Desfă-ţi picioarele şi arată-mi cum te masturbezi!
― O, nu! Nuuu! Orgasmez dacă fac asta! Vă rog, domnule Gort, sînt leoarcă! Voi fi roaba dumneavoastră toată viaţa, dar vă rog, vreau să vă simt acum, în mine!
Roabă toată viaţa? La naiba! De unde luase Jane fraza asta tîmpită, din ce roman ieftin?! Roabă… În fine…
― Atunci, mai suge puţin, îngădui el mărinimos, şi ea se repezi s-o facă.
Sugea cu poftă cînd John se gîndi că acum era nevoie de cuvinte:
― Ţi-o dau s-o sugi puţin, dar apoi îţi vreau fundul! Vreau să ţi-o înfig adînc, să te despic!
― Nu!!! Domnule judecător, e prea groasă! Nu pot, e prea groasă şi prea lungă. Să nu-mi faceţi una ca asta!
― Ba chiar asta am să şi fac!, răcni John şi, fără să-şi dea seamă de propria brutalitate, el, ce fusese mereu un bărbat blînd si politicos, o înfăşcă de păr pe Jeane şi ţipă, stărnit din cale afară.
― Tirfă! Tîrfă ordinară!
I se înfipse în gură opintindu-se din răsputeri, dar ea îi apucă penisul cu mîinile, îl supse ca turbată şi John, simţindu-i buzele groase şi umflate storcîndu-l, înţelese că n-avea cum să nu termine a doua oară tot în gura ei.
― Opreşte-te, tîrfă! Dar femeia îl chinuia în felul său deosebit, răsucindu-şi degetele şi dîndu-i două mişcări deodată, una circulară şi alta înainte şi înapoi, neîricetînd să-l sugă cu atîta putere, încît atunci cînd buzele i se desprindeau, urma un zgomot ca de sticlă de şampanie destupată, dar cu ceva în plus: fluiditatea, datorită spermei şi salivei.
― Ajunge, Jane! Nu mai vreau să termin aşa! Femeia înceta să mai sugă, dar nu şi să-l frămînte în felul ei. Privindu-l de jos în sus, îl imploră:
― Daţi-mi-o înăuntru, domnule judecător! Acum, vă rog, acum!!
― Ridică-te!, răcni John, la fel de stîrnit ca şi ea, şi mîinile li se încrucişară, se încurcară, pînă ce, în fine, bărbatul izbuti s-o răsucească şi să-i ridice fusta. Aplecînd-o peste masa, îi sfîşie dress-ul şi chiloţii deodată, o lovi cu fruntea de tăblie, o dată, de două ori, şi ea se supunea, resemnată, sorţii, oricare ar fi fost, continuînd să murmure ceva ce John nu înţelegea. Avea însă nevoie să se dezlănţuie. Văzu tufişul blond, apoi, brusc, Jane întinse o mînă printre picioare şi-i duse penisul unde voia ea. John începu să se opintească de parcă şi-ar fi ieşit din minţi, fiindcă trebuia cu orice preţ să se descarce, dar îşi dădu seama că-i făcuse ei jocul. Se înfigea cu furie în gaura jilavă, îşi simţea coapsele izbind fesele femeii şi cu fiecare lovitură plăcerea se aduna; în clipa supremă se trase şi îşi privi penisul ce stropea jeturi după jeturi, ca un vulcan. Privi holbat, prostit, petele lăptoase apărînd pe spinarea femeii, pe fese, pe cărarea dintre ele, în deschizătura rotunda, căscată natural, pe care şi-o dorise atît de mult…

― Aaah! Ticăloase! M-ai făcut să termin aşa, iar eu voiam să te despic între fese!!, striga, continuînd să se frece de fundul ei ca un apucat.
― Oooh! domnule Gort, mi-a mers la inimă!, gîfîia Jane.

-Dau tot ce vreţi, sînt roaba dumneavoastră…
― Tîrfă! Otreapă!, se stropşi el, văzînd cum i se înmuia penisul, dezumflîndu-se.

-Acum mi-o spui! Se dădu puţin înapoi şi o plesni cu sete peste fese, o dată, încă o dată, o palmă după alta, una mai tare decît cealaltă. Pielea se înroşea, iar Jane gemea şi tresărea, dar fără să se clintească de pe masă.
― O să-ţi învineţesc fundul! O să te nenorocesc!, urlă John, continuînd să-i plesnească fesele şi coapsele. Era furios văzînd că penisul rămînea moale şi înlocuia faptele cu cuvintele, cu ameninţările, nădăjduind să se stîrnească din nou. Jane îndura totul, frămîntîndu-se pe loc, mişcîndu-şi şalele, fesele, ce tresăreau sub ploaia de lovituri, frecîndu-şi coapsele masive una de alta…

― Scroafo! Scroafă!, răcni bărbatul şi, între timp, pe nesimţite, penisul reacţiona, se umfla, se întărea, se îngroşa…
― Jane, eşti o curvă!!, constată John, mai calm.
― Da, da! Sînt curva dumneavoastră. Vreau să vă beau sperma! Se întoarse pe loc, cu ochii fixaţi pe vîrful vînăt şi-şi linse buzele.
― Suge!, strigă John, împingînd femeia pe scaun. Ea reîncepu imediat acea dublă mişcare, din mînă şi din gură, aşa încît în cîteva secunde penisul lui se umflă şi se lungi nefiresc. Atunci se opri, privindu-l pe John cu ochii înceţoşaţi şi mormăi dogit:
― Ah! domnule Gort, aş putea să termin şi-aşa, fără să mă atingeţi, numai privindu-vă! Şî jur că aşa ceva n-am mai văzut? Oh! ferice de soţia dumneavoastră! Oh, dacă aş avea un bărbat ca dumneavoastră, s-ar scula din pat numai ca să se pişe!

Lui John îi tremurau picioarele de pofta. O ridică brutal pe femeie, o răsuci, trîntind-o pe masă şi contemplînd cîteva clipe crupa statuară, pietroasă, netedă, pe care loviturile o coloraseră în roşu vînăt. Simţi un imbold sadic dîndu-i ghes, robindu-l şi plesni din nou fesele cărnoase, coapsele ce tresăreau, în timp ce Jăne gemea:

― Da, da! Mai tare! Mai tare!

John văzu că femeia îşi dusese o mînă la vulvă şi se freca de zor. Instinctul îl împinse sa-şi tragă scaunul alături, să se lase sub acel alb mapamond de carne în care îşi scufunda faţa. Jane strigă de plăcere, simţindu-i limba şi vru să-şi tragă degetele dar bărbatul încetă imediat să lingă şi porunci:
― Freacă-te, în timp ce te ling!
Jane se supuse, însă după o vreme gemu:
― O să termin! O s-o fac, şi…!
― Nuuu!! Aşteaptă, scroafă!!! Onorabilul judecător sări în picioare atît de brusc, încît răsturnă scaunul, îi propti vîrful penisului între fese şi urlă, victorios:

-Mai întîi o să-ţi fac felul şi pe urmă…!! Restul se pierdu în icnetul de durere al femeii, cînd el se
opintea tot mai puternic; văzu muşchiul inelar deformîndu-se, vîrful gros dispăru şi ea strigă cumplit. Încă o opintire neîndurătoare, încă un icnet, bărbatul îi desfăcu fesele cu furie,
voia să vadă cum i se îngroapă penisul în trupul alb; brusc, fu cuprins de flăcările voluptăţii. Se înfipse cu totul în ea, iar ritmul opintirilor deveni nebunesc, O auzi pe Jane strigînd, o văzu înmuindu-se. Întregul trup cărnos era plin de sudoare. Femeia se izbea cu fruntea de tăblia mesei, în sfîrşit, simţi cum ejaculează şi urlă ca un animal, în timp ce se vărsa în ea. Plăcerea resimţita întrecea orice închipuire. Cîteva minute trecură în neştire. John, lăsat cu toată greutatea
peste spinarea femeii,cu coapsele lipite de fesele ei, îşi simţea penisul mişcîndu-se încet în intestinul cald şi strîmt, siluit pînă la spasm, îi simţea sfincterul pulsînd şi cînd se trase înapoi, un pîrîu albicios ieşi din anusul femeii, i se scurse pe coapse,apoi picături mari căzură pe podea. Le privi fascinat o vreme, pe urmă îşi trase pantalonii şi se aranja puţin. Jane tot nu se mişca şi, pentru o clipă, judecătorul îşi dori să mai poată încă o dată, măcar o dată… Luă sticla de whisky. Avea mai multă nevoie decît la început de băutura care îi dăduse curajul să facă ce făcuse. Turnă şi pentru femeie şi puse paharul pe masă. Abia atunci, cu un oftat, Jane se ridică, se întoarse şi-l privi cu ochi mari pe bărbatul vădit încurcat. Băură în tăcere.
― Domnule Gort, eu… a fost de pomină…, şopti ea, clătinînd din cap.

-Jur că n-am avut parte de atîta plăcere niciodată în viaţa

― Şi mie mi-a plăcut foarte mult, Jane, bîigui el, scotocindu-se în buzunar. Scoase două bancnote de zece şi le puse pe masă.
-Din cauza mea o să întîrzii şi… nu vreau să ai neplăceri…. Era mai jenat plătind-o, decît fusese cînd o sodomizase.
Ea roşi, refuzînd fără şovăire.
― Eu ar trebui să vă plătesc pe dumneavoastră, domnule judecător!, exclamă, sinceră.

-Niciodată n-am avut parte de o plăcere atît de mare! El încercă să stăruie, dar fără rezultat.
― Nu vreau bani, domnule Gort ar părea că… şi dacă s-ar mai întîmpla şi altă dată… În sfîrşit, eu… aş vrea s-o mai facem, înţelegeţi! Chipul său pistruiat se făcuse ca focul şi John surise
fără voia lui:
― O s-o mai facem, fireşte, dacă vrei…
― Cum vă puteţi închipui că n-aş vrea!? Tocmai de-aia nu pot să primesc banii!, veni răspunsul înfocat.
― Atunci chiar trebuie să-i iei, porunci el.

-O să ne facem de cap ori de cîte ori vom avea ocazia, fiindcă mi-a plăcut mult.
Punîndu-i în mînă cele două bancnote, o mîngîie pe păr şi ieşi. În birou aprinse şemineul. Scufundîndu-se într-un fotoliu, se apucă de lectura unui dosar al procurorului. Era plin de greşeli grosolane; le corectă cu creionul şi scrise pe margine sugestiile sale. Încă nu terminase cînd, de pe scări, se auzi zgomotul paşilor servitoarei…”