Probleme...masculine(1)

Dragii mei barbati…decalotarea penisului se face la varste foarte fragede,de obicei de catre medicul pediatru.Daca aceasta decalotare nu are loc cat mai timpuriu,cu siguranta se va intampla asta la primul contact sexual,cand durerile vor fi groaznice si cand poate sa apara fimoza,adica imposibilitatea recalotarii,si desi presiune in preput(capul penisului),cu risc de “strangulare”a lui.A nu se uita rolul decalotarii…in santul preputial se aduna in mod normal secretie(numita si...smegma?),care capata miros ciudat…Tocmai de aceea o igiena corecta la barbat implica spalarea penisului in intregime,cu deosebita atentie la meant,preput,cand normal ar fi sa aibe loc o decalotare maxima…

Si acum cateva informatii dintr-un curs de urologie,despre parafimoza:

“Definiţie: este complicaţia mecanică a fimozei şi constă în imposibilitatea recalotării prepuţului

Patogeneza: se realizează un inel fimotic în spatele glandului, care duce la edemul, ischemia şi în final necroza glandului

Atitudine terapeutică în urgenţă

-Reducere manuală în anestezie locală.

-Secţionarea inelului fimotic

-Circumcizie (după cedarea fenomenelor inflamatorii locale).”

Ruptura corpilor cavernosi:
§Etiopatogenie:
–Act sexual brutal
–Agresiuni sexuale
§Patogenie:
–Fractura albugineei corpilor cavernoşi -> hematom penian -> penis “în saxofon”
§Tratament:
–Evacuarea hematomului şi sutura albugineei

Priapismul:

§Definiţie: erecţie prelungită, de obicei dureroasă, care nu este asociată cu un stimul sexual.
§Etiologie:
a. Priapism ischemic (dureros) mai frecvent:
-boli hematologice: siclemie, leucemie, embolie grăsoasă
-Leziuni vertebromedulare: traumatisme , tumori
-Cancer penian primar sau metastatic
- medicamente: papaverina, PGE1, antidepresive,
-Idiopatic
b. Priapism non-ischemic (nedureros):
- traumatisme perineale -> şunturi arterio-cavernoase
§Aspect clinic, fiziopatologie
–În priapism doar corpii cavernoşi sunt în erecţie, glandul este mic şi flasc, la fel şi corpul spongios al uretrei
–Neglijat, priapismul determină fibroza corpilor cavernoşi cu impotenţa erectilă secundară
§Tratament
a.Priapismul non ischemic: embolizarea sau ligatura chirurgicală a şunturilor arterio-cavernoase
b.Priapismul ischemic:
-aspirarea sângelui din corpii cavernoşi şi spălarea lui cu ser fiziologic
-3-5 ml soluţie adrenalină 1% la 10 min. interval până cedează erecţia (efedrina, metaraminol)
-Tratament chirurgical: foraj Winter, şunt caverno-spongios, şunt caverno-safen

§Tratament
În caz de priapism recurent (episoade frecvente, deseori zilnice, apărute spontan după câteva ore de remisie la tratamentul farmacologic):
-simpaticomimetice orale: pseudoefedrina, terbutalina, fenilpropanolamina
-Analogi LH-RH: leuprolid acetat –lunar
-Autoadministrarea intracavernoasa de simpaticomimetice
-Digoxin

Torsiunea testiculara:

§Etiopatogenie:
-Rotaţia testiculului în jurul axului vascular este datorată unei predispoziţii anatomice particulare (testiculul, epididimul şi cordonul spermatic sunt situate în interiorul tunicii vaginale)
-Direcţia de torsiune dată de contracţia m.cremaster în sens orar testicul drept, în sens antiorar testicul stâng
-Torsiunea -> obstructie venoasă -> edem -> obstructie arterială -> necroza testiculului
-Apare la orice vârstă însă este mai frecventă la adolescenti (datorita creşterii în volum a testiculelor la pubertate)

§Diagnostic pozitiv
a.Clinic
-Durere violentă instalată brusc noaptea în somn
-Testicul cu localizare înaltă, funicul îngroşat
-Sensibilitate la palpare
-Febra lipseşte de obicei
-Modificarea raporturilor între epididim şi testicul (epididim anterior)
-Manevra Prentis: ridicarea testiculului spre simfiza pubiană accentuează durerea
b. Paraclinic
-ecografie Doppler: fluxului sanguin
-Scintigrafie testiculară absenta fixării trasorului

§Diagnostic diferenţial:
1. Torsiunea de apendice testicular (sensibilitate la palpare la nivelul polului superior al testiculului)
2. Hernie strangulată
3. Hematocel
4. Hidrocel
5. Orhita urliană
6. Tumora testiculară

7.Orhiepididimita
§Tratament : urgenţă chirurgicală (6 ore)
a.Detorsionare manuală în anestezie locala în sens lateral; nu previne recidivele; trebuie urmată de orhidopexie
b.Explorare chirurgicală -> detorsionare -> orhidopexie (inclusiv testiculul contralateral)

Aceste informatii le-am preluat din cursurile Domnului Doctor Marius Neculoiu,medic urolog.

Imaginile sunt preluate de pe www.google.com