De parca n-as fi stiut...

Ca de fiecare data eu, trebuie sa ma dau cu capul de pereti ca sa afirm ceea ce imi spune unul sau altul. Dar atunci cand unul sau altul este constiinta mea, mai corect eu, atunci nu sunt eu cea care are probleme? Nu sunt eu cea care se minte intr-una, care reuseste sa se pacaleasca cu apa calda de fiecare data, crezand ca de data asta va fi altfel? De ce nu cred zicala aceea ca lupul isi schimba parul dar naravul ba, si de ce nu o pun in practica de fiecare data? De ce trebuie ca eu sa ofer de fiecare data a doua (sau a ”n”-a) sansa, sperand ca omul se schimba si ca de data asta da Domnul si o sa fie bine? Cred ca imi place sa sufar. Imi asum acest risc de fiecare data cand, pentru cateva clipe de fericire, as suferi ore intregi. Dar nu mai pot! Sunt intr-o continua lupta cu mine, cu sufletul meu, cu constiinta mea - tipa aia blonda cu ochi albastrii - care nu stiu cata rabdare mai poate avea cu mine. Si-atunci o sa ma paraseasca si fara constiinta o sa-i trimit la dracu pe toti nenorocitii astia care isi bat joc de sufletul meu.

Draga Radu,
Nu stiu daca imi citesti blogul, dar indiferent, simt nevoia sa las scris ceea ce simt, pentru ca vreau sa ma exprim, si pentru ca nu vreau sa uit vreodata prin tot ceea ce trec acum. Vreau sa cred ca o data lucrurile spuse, nu va mai exista acest amalgam amar de sentimente, care imi spulbera existenta.
Stiai ca ai aparut de fiecare data atunci cand ma gandeam cu nostalgie la G? Cu siguranta ai fost pionul care m-a facut sa trec peste toate acele amintiri care imi provocau dor. Cum am facut si pana acum, tin sa-ti multumesc pentru acest lucru. Rolul tau in viata mea, m-a facut sa ma indragostesc realmente de tine, si sa te iubesc mai mult decat am crezut ca voi putea, dupa o perioada atat de scurta de la despartirea de G. Radu te iubesc si te voi iubi mereu! Sunt sigura ca sentimentul a fost la un moment dat reciproc, si sunt sigura ca inca exista si mereu va exista ceva. Iti e frica de ceva anume, lucru pe care nu l-am putut descoperi pana acum. O fi vorba de diferenta de varsta, de rang, de prioritati...desi nici una din aceste chestiuni nu ar reprezenta realmente un impediment intre noi. Eu sunt femeia care ar putea sa te faca realmente fericit, caci am atatea calitati pe care tu le-ai (re)cunoscut, cea mai autentica dintre ele fiind iubirea.
Te-ai uitat vreodata la tine cum arati? Eu te iubesc asa cum esti...dar oare femeile acelea cu care te tot lauzi tu, iubesc ceea ce tu esti, sau ceea ce oferi? Toate defectele tale fizice pentru mine sunt nesemnificative, dar cu siguranta nu sunt la fel si pentru ele. Gandeste-te la felul tau de a fi...Cu mine nu te-ai prefacut niciodata. Alaturi de mine ai fost mereu tu, dar oare cat te mai poti preface sa fii barbatul acela perfect pentru femeile cu care tu incerci sa...devii barbat de casa? Care femeie te va accepta dupa ce ii vei baga mana in gat si o vei ameninta cu disparitia? Care femeie te va accepta neoferindu-i nimic? Sau crezi ca lucrurile materiale aduc adevarata fericire? Si fac pariu ca ma vei mai contacta, dar acest lucru este tot ceea ce mai puteam accepta din partea ta. Asadar iti multumesc inca o data pentru tot si iti doresc numai bine...

”- Ce faci?
- Acum am ajuns acasa. Tu?
- Ma gandeam la tine. Vii sa ma vezi?
- Nu pot acum. Am fost plecat la munte, am ajuns acasa si acum ma duc la Alexandra sa dorm la ea. (cine dracu-i Alexandra).
- Te urasc! Sa nu ma mai cauti, ma intelegi? Nu vreau sa mai aud niciodata de tine!!!
- Ok! Dar tu ma cauti nu eu!
- Du-te naibii!!!Eu te-am contactat mai nenorocitule, dupa ce te uitasem???eu???
- Hai pa!!!Masoara-ti cuvintele!!!
- Lasa ca ti le-ai masurat tu!!!Sa nu uiti ca ai pierdut pe cineva care intr-adevar te-a iubit neconditionat! Iti plac curvele care nu refuza sa ti-o suga! Hai pa si du-te invartindu-te si uita definitiv de existenta mea!!!
- Stai putin...dar...ai existat vreodata? Bafta in continuare la vanatoare!!!
- Esti nebun! Cu caracter catatonic...nu are rost...mersi...si tie la fel! Saraca Alexandra...daca ar stii ce o asteapta!!!
- Tocmai ca stie!!!Are tot ce si-a dorit!!! Din pacate tu nu vei simti nici macar 0.1 din ceea ce simte ea!!!
- Ce bine! Ma bucur pentru tine si pentru ea! Sa fiti cum nu se poate de fericiti! O seara divina sa ai!
- Fa un test si baga-ti mana in gatul tuturor femeilor cu care incerci sa-ti (re)faci viata si vezi cate dintre ele te accepta de fiecare data, la fel, in sufletul lor? Gandeste-te la felul in care arati? Ele te iubesc pe tine sau ceea ce le oferi? Te prefaci barbatul ideal dar o sa te afisezi cum esti, si atunci? Vei trimite mesaj proastei de Isa cu un smiley face, de plictiseala, pana cand apare alta proasta pe care tu o sa o consideri iubita, facandu-ma pe mine sa plang? Te iubesc Radu dar ma opresc acuma sa mai cred in tine!!!Cu bine!!
- Te rog sa nu ma mai deranjezi! Te rog! ”

Si acum vinul baut in exces de nervi, face din nou sa apara constiinta mea in fata mea, care incruntata, imi spune cu lacrimi in ochi...
Acum plangi!!!Eu mi-am facut datoria si ti-am spus!!!Nu ai vrut sa ma crezi!!!Sa crezi de-acum...

Am gresit...

Draga constiinta imi pare rau, dar am gresit. Nu pot sa respect indicatiile tale, indiferent cat de mult stiu ca ai dreptate. Nu pot sa ma abtin sa nu-l sarut....
- Hai noroc! Imi spune intrand timid pe usa. Imi intinde mana si ne salutam precum doi barbati care nu s-au mai vazut de mult.
- Ia loc si fa-te comod. Se opreste in mini holul meu unde, ca niciodata se descalta din proprie initiativa.
- Uite ti-am adus ce ti-am promis. Sper ca e bun. Si atunci imi intinde fondul de ten pe care il testez imediat. Era bun. Ma ofer sa-i platesc. Ma refuza....Am de ceva zile niste dureri in zona omoplatilor de nu-ti spun...
- Iti fac masaj? O sa incerc sa fie un masaj pur de relaxare, fara conotatii sexuale.
- Spui tu...bine! Se dezbraca si se intinde pe patul meu trivial. Atunci am pus aceeasi muzica excelenta pentru astfel de momente, am aprins lumanari si am scos uleiul de masaj din dulap. Fara sa ma dezbrac am inceput sa intind uleiul pe tot spatele lui masiv. Inca o data ma gandeam ce poate sa-mi placa fizic la acel om, sau mai bine zis ce poate sa-mi placa la el daca fizic nu-mi place...Sau imi place? Tocmai asta imi place? Dupa sedinta de masaj destul de obositoare, ma intind langa el, deasupra plapumei care o parte il invelea. A deschis plapuma sa ma primeasca si pe mine. Am acceptat sa intru cu el intr-o zona interzisa, dar fierbinte, senzuala si in acelasi timp de vis. Stateam imbratisati sub plapuma, el gol pusca, eu imbracata, si ne priveam in ochi. Atunci s-a apropiat si m-a sarutat...
- Prietenii nu fac asta scumpul meu!!!
- Saruta-ma si taci. Dezbraca-te!
- Nu am sa fac asta...Imi pare rau ca esti excitat si ca nu pot face nimic in privinta asta. Dar stii prea bine ca daca vreodata vom face ceva, vom face dragoste...nu sex din asta cum face toata lumea...Hai sa mergem sa lansam lampionul vrei?
- Nu! Vreau sa stau aici alaturi de tine. Hai la pieptul meu si taci.
- Tu poti fii vreodata serios?
- Sunt!
- Ma iubesti?
- Nu! (dar cu siguranta vroia sa spuna ca ma adora...)
- Te tii de promisiune?
- Ce promisiune?
- Sa-mi faci un copil...Si sa ma duci pe mine prima, inainte de toate curvele tale, in noua ta locuinta.
- De ce? Sa o dezvirginam? Si daca ramai acolo?
- Ai vrea?
- Saruta-ma!
Si ne sarutam usor, dar pasional, lung si suficient de puternic incat sa trezeasca in mine acei fluturi care au murit la un moment dat. Renasterea lor a fost violenta, nascand cu aripile lor lacrimi in coltul ochilor mei. M-am abtinut cu greu la inceput, dar apoi mi-am amintit de vorbele lui E.L. care spunea ca exprimarea sentimentelor este ceva firesc care arata ca traim...Si am plans. Am plans de fericire ca il aveam pe R. langa mine ca intr-un lung si dulce postludiu. Am plans de tristete ca desi il iubesc, nu il pot avea al meu asa cum mi-ar placea. Am plans de ciuda ca am incalcat promisiunile constiintei mele. Am plans pentru felul in care ma amagesc atunci cand ma gandesc ca R. va fi tatal copilului meu.
- Spune-mi te tii de promisiune?
- Scumpa...copilul ala trebuie sa aibe si mama si tata...
Cand a plecat, nici nu a iesit bine pe usa, ca a sunat o (alta) femeie. Mi-a strans mana la fel cum a facut atunci cand a intrat si a coborat vorbind la telefon. Atunci mi-a venit in cap vocea constiintei mele care doar mi-a spus despre faptul ca e nebun...Si nu am crezut-o...Si am gresit!!!

Judecata

Ploaia uda in siroaie geamul acela mare de langa masa mica din coltul restaurantului luminat obscur de lumanari tremurande. Stau si privesc plictisita afara, in zare, prin negura noptii, tragand cu nesat dintr-o tigara. Astept pe cineva care se pare ca se lasa asteptat. Astept pe cineva de care am atata nevoie cateodata si care din pacate nu este alaturi de mine mereu. Termin tigara si apuc paharul de vin si beau, cand in fata mea se aseaza persoana pe care o asteptam. O femeie frumoasa, care de cum se aseaza, imprastie in jurul ei un parfum dulce, senzual ce starneste imaginatia. Blonda, cu parul in zulufi lejeri, machiata discret dar perfect, femeia imi fixeaza privirea nervos, fara sa spuna nimic. Ochii albastrii conturati de tusul negru ma eclipseaza si in acelasi timp ma intimideaza cu profunzimea lor. Ma uit rusinata dar relaxata spre ea si cand sa o salut, incepe:

”Asculta draga mea...Sunt cum nu se poate de tare dezamagita de tine. Inteleg ca lipsa mea a fost destul de lunga, dar nu m-as fi asteptat, ca ceea ce am construit impreuna la un moment dat, sa narui cu atata nepasare si atat de repede. Ma simt responsabila si cred ca nu am fost suficient de severa in incercarea de a forma din tine o femeie puternica, precum cum iti doresti. Dar sunt aici si iti promit ca nu am sa te parasesc in urmatoarea perioada. O sa ma ai mereu alaturi de tine si imi vei vorbi atunci cand te afli intr-un moment de slabiciune. Pentru ca difera totusi ceea ce esti acum, fata de ceea ce ai fost in decembrie, vom stabili niste reguli de aur de la care nu vreau sa te abati sub nici o forma.

In primul rand vreau sa-ti intre in cap o data pentru totdeauna ca G. nu va mai fi niciodata al tau. Tie atunci cand spui ca ti-e dor de el, ti-e dor de confortul pe care prezenta lui si relatia cu el, il creau. Imagineaza-ti prezenta lui in casa ta, umbland in ordinea pe care ai facut-o, desfasurandu-si tabieturile asa cum o facea mai de mult. Imagineaza-ti cum iti incorseteaza libertatea de a te exprima asa cum iti doresti. Gandeste-te ca indiferent cat de mult ai incerca, tendinta de a reprosa va fi mereu acolo, iar retinerea de la a spune ceea ce gandesti, va crea frustrari si te va face sa te simti traind intr-o minciuna. Te-ai preface cat de bine va este voua, asa cum de altfel s-a si intamplat in ultima perioada a relatiei, dar prefacatoria asta va fura din autenticitatea existentei pe care ti-o doresti. Nu merita sa te mai gandesti, nu vreau macar sa mai speri vreodata ca el ar mai putea face parte din viata ta. Nici macar in genunchi daca vine, gandeste-te la cat rau ti-a facut si ca te-a lasat singura de sarbatori. Singura!!!Mai stii cat de mult de lucru am avut atunci cu tine? Te-am gasit intr-o baltoaca de noroi si te-am ridicat de acolo de jos, te-am spalat si te-am facut om, cu mult mai repede decat oricine altcineva ar fi reusit. 

Poate cea mai importanta regula pe care vreau sa o retii este aceea ca tu nu esti datoare cu nimic nimanui, nu esti obligata sa accepti nimic din ceea ce nu doresti, poti renunta la orice si indeosebi la oricine daca acel ceva sau cineva nu are un scop precis in existenta ta. Renunta te rog la aceia cu care esti legata doar de niste ite subtiri, doar pentru niste motive tampesti, care inconstient te fac dependenta. Tu nu trebuie sa fii dependenta de nimic. Ti-am dovedit in acest scurt timp cat de frumoasa este independenta si ca te poti descurca si singura, in orice situatie. Sa nu uiti niciodata cum azi ai fixat singura polita aceea care statea intr-o rana de atata timp, si cum nici un barbat nu s-a sinchisit sa o repare. Ai putut singura si evident poti singura sa-ti indeplinesti toate visele. Renunta asadar la L. pentru ca te mai duce dimineata la munca, sau ca iti mai ia (rar) cate un pachet de tigari. Fii serioasa si spune-mi te rog ce alt rol mai are acest barbat in viata ta. Niciunul pentru ca nu stie sa te iubeasca. Nu stie sa aprecieze ce femeie minunata esti. Este cum nu am mai vazut pe nimeni de zgarcit si de egoist. Crede ca ai un privilegiu ca se afla langa tine, dar nu isi da seama ca situatia este de fapt invers. Vreau sa stergi numarul lui din telefon, sa-ti activezi optiunea deviere apeluri si sa nu mai apelezi sub nici o forma, niciodata la el. Existenta lui in viata ta nu are nici un avantaj. Si cred ca nici nu mai are rost sa dezvolt...Acum hai sa vorbim despre R. Tu nu te-ai gandit niciodata de ce prietena ta insista atat de mult ca R. este un tip periculos? Insisti sa vrei ceva ce nu exista. Multumeste-te cu ceea ce insemnat R. in viata ta si resemneaza-te. Nu mai spera ca poate o data va exista ceva intre voi, pentru ca cu siguranta nu ti-ai dori asta. R. este nebun. La propriu. Un om normal, un barbat de varsta lui, se presupune ca stie ce vrea de la viata. Ce inseamna jocul asta pe care il face cu tine? Azi te suna si te vrea, maine nu-ti raspunde si te respinge. Comportamentul lui catatonic, de neinteles, invariabil, nu te face decat sa te induca in eroare. Si nu uita cum timpul trece draga mea si cum tu acum ai nevoie ca un burete de experiente, de informatie, de cunoastere. Statul pe loc in asteptarea zilei de seninatate din partea lui R. este indiscutabil in defavoarea ta. Renunta deci la aceasta iluzie si trateaza cu indiferenta orice chemare de-a lui.

Cu adevarat important este sa atragi in preajma ta persoane de pe urma carora ai un castig. Cel mai mare castig pe care il poti avea este informatia. Restul este relativ si epuizabil. Ai calitati de care te-am facut constienta, si care ar putea fi apreciate de oameni cu calitati la randul lor. Tu meriti mult mai mult decat te-ai fi gandit vreodata si tocmai de aceea nu te mai mira de amabilitatea celor din jur, care nu fac altceva decat sa respecte omul care esti. Profita de toate acestea si bucura-te de prezent, lasand prejudecatile la o parte.

Nu te mai parasesc. Cel putin o perioada voi sta alaturi de tine ca sa eviti sa mai gresesti atat de crunt. Deocamdata nu te iert pentru cat m-ai dezamagit, dar sper ca iti vei rasplati greselile, prin fapte care te vor face mandra de tine. Ai inceput bine aseara...Urmeaza sa vedem ce va urma. Pana atunci hai sa ciocnim in cinstea noastra, in cinstea a ceea ce suntem noi impreuna...O minunata TU...

Frig de primavara

Daca am dat cu adevarat importanta unui aspect in ultimul timp, acesta este propriul meu eu. M-am concentrat asupra fiecarei stari, emotii, sentiment si am incercat sa le descopar forma concentrata si sa o gust pe accea, cu o lacomie exagerata, astfel incat sa nu o uit vreodata. Cred ca am mai pomenit o data de masochismul care ma caracterizeaza, gasind in suferinta placere, una nonsexuala, o placere inexplicabila care apare atunci cand nu mi-e tocmai bine. Imi studiez fiecare stare, comportament ca si consecinta a acesteia, fiecare emotie, pe care o amplific voit, orice sentiment nascut din senzatii.
Nu credeam vreodata ca o boala imi poate oferi atatea trairi, pe care sa le simt atat de profunde si care sa-mi ofere atata placere. Concluzia concreta in urma acestor trairi este ca nu imi este frica de moarte. As putea sa dansez cu ea pana la capat, cand obosita, dupa reverentelele de rigoare, m-as lasa cu incredere pe mainile ei...
M-am trezit intr-o dimineata cu gandul sa-mi incep ziua ca oricare alta, deschizand larg geamul si lasand lumina soarelui sa-mi patrunda in casa. Dand la o parte draperia, m-a izbit lumina puternica, care fara ezitare, mai avea un pic si ma dobora. Atunci am inteles ca trebuie sa stau in intuneric, in pat si sa zac. Somnul imi era intrerupt de fiori reci, care imi inundau tot corpul, fiori precedati de valuri de caldura, care imi udau subtil pielea. Eram ca in transa. Nu imi era foame, nu imi era sete, nu simteam nevoia sa ma ridic din pat. Doar pluteam in adancimea asternuturilor mele, ca pe un nor, care ma plimba prin tinuturi straine. Eram ametita de durere, de somn si de caldura. Visam si ma trezeam, ma trezeam visand si timpul trecea necontenit. Durerile musculare ma faceau sa simt cum boala ma strange tare in brate, incercand sa-mi fure ultimele puteri. Ma zvarcoleam in pat incercand sa gasesc acea pozitie care sa ma lase sa nu mai simt nimic. Dar imi dau seama numai acum, ca tocmai acele dureri faceau deliciul starii.
Nu vreau sa fiu inteleasa gresit. Nu m-as imbolnavi voit sau nu mi-as provoca voluntar suferinta, ca sa trec prin aceste stari. Tocmai asta este si farmecul. Aceste stari sunt pe atat de frumoase pe atat de inopinata este sursa sau motivul lor. Dorinta de compatimire in astfel de situatii mi se pare o dovada de lasitate si o prea putina cunoastere a propriei persoane. Aceste stari sunt usor manipulabile, iar felul in care sunt manageriate tine clar de inteligenta. Constientizarea ei, consumarea fiecarei frimituri din ea, iti da impresia ca joci sah cu suferinta. Iar in sah exista de fiecare data doi jucatori unde unul din ei castiga. Daca alegi sa fii compatimit, sa-ti plangi de mila sau mai rau sa o iei razna, deja ai pierdut cu sah-mat din primele minute ale jocului. Totul tine insa de strategie, de limitele pe care ti le impui sau de scopul situatiei in care te aflii.
Cred ca acest fel de a manipula suferinta este un mod de a aduce fericirea pe o treapta superioara a semnificatiei ei, ceea ce evident ii amplifica consecintele atunci cand ea apare. Caci important este sa gasesti in orice lucru neinsemnat motiv de fericire si sa te bucuri de ea, mai presus decat ar face oricine altcineva in situatia respectiva. Pentru ca indiferent ca afara este inca frig, important e ca este primavara...

Variante

Tocuri inalte, rochie scurta, dres negru, parfum dulce. Toate acestea ma faceau altadata sa ma simt provocatoare, imi dadeau incredere si emanam o senzualitate care atrageau barbatii ca albinele. Acum insa m-am simtit ca o curva. Nu am mai intrat de mult intr-un hotel cu scopul precis de a face sex. Ultima data am fost cu G. si atunci mergeam pentru ca nu aveam unde sa ne manifestam sexual asa cum si cat ne doream. De cand insa m-am mutat in chirie, fac sex doar intre cei patru pereti, care sunt martorii celor mai erotice si perverse scene...Privirea dubioasa a receptionerei ma intimida extraordinar de mult, dar incercam pe cat posibil sa-mi pastrez postura de om sigur pe sine care stie ce face si face ce vrea. E.L. m-a condus spre camera hotelului de patru stele, aranjat cu foarte bun gust, dar caruia ii lipsea chiar acea candoare de hotel, specifica celorlalte locuri in care am mai fost. Eleganta acelui loc, designul, cromatica, luminile, toate acestea ma intimidau teribil. Iar gandul ca sunt acolo, precum o curva platita, sa fac sex, ma ingrozeau. Tocmai de aceea vinul din paharul meu s-a terminat cel mai repede. Nu m-a incantat deloc faptul ca beau vin scump din pahare din sticla de murano. Nu m-a incantat deloc faptul ca a platit pe acea camera de hotel jumatate din chiria mea lunara. Eram mai mult decat nemultumita de mine, de idee, de loc, de el, de tot. Iar ceea ce s-a intamplat ulterior mi-a provocat greata. Noroc cu pauzele in care sorbeam cu sete vinul rosu, care nu era nici pe departe atat de provocator in lumina lumanarilor, asa cum il descriam telefonic amandoi. Intamplarea s-a dovedit a fi total opusul descrierii plastice pe care E.L. o facea cand imi povestea despre prima noastra noapte de amor. Sa mergem la un hotel am ales amandoi, ba mai mult, cea care i-a propus sa mergem intr-un loc neutru am fost eu. Nu mai pot sa primesc in dormitorul meu barbati in scopul de a face sex. Simt ca sunt blestemata, ca incaperea in care locuiesc a fost fermecata. Nu mai pot simti excitare, nu-mi mai doresc sa fac sex, nici in casa mea, dar nici in afara ei. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care experienta cu E.L. mi s-a parut mediocra. S-a exprimat cum nu am mai intalnit la nimeni. Mi-a gustat fiecare particica din corp, ma sarutat, m-a lins, m-a scuipat, m-a tras, m-a invartit, m-a impins, m-a ametit. Daca toate acestea s-ar fi intamplat acum doua luni, as fi zis atunci ca am avut parte de cel mai bun sex facut vreodata. Am avut pana si orgasm, provocat de mine ce-i drept, dar dupa tot amarul ma gandeam ca nu pot sa plec de acolo fara ca macar, sa-mi descarc si eu demonii. Si dupa vreo patru ore de vorbit si facut sex, am adormit doborata de oboseala, in asternuturile albe cu perne moi ale hotelului de patru stele. Dimineata s-a dovedit a fi si mai stanjenitoare. Imi uitasem fondul de ten acasa, si de abia trezita din somn, fara ca macar sa-mi fac tabieturile, m-a grabit sa coboram la micul dejun. Bufetul suedez, foarte divers, m-a gasit stangace in a alege ceea ce sa mananc. Ametita de somn, ma concentram sa ma gandesc cu ce sa apuc, cat sa apuc si cum sa apuc, cu aceeasi eleganta pe care i-am aratat-o si pana atunci. Ma gandeam ca asezata fiind, trebuie sa stau dreapta, sa tai bucati mici cu furculita si cutitul astfel incat atunci cand imbuc sa deschid putin gura. Ma gandeam ca nu se cuvine sa mananc tot din farfurie, desi toate erau delicioase, si ca atunci cand beau sa inghit putin ca sa nu ma inec. La naiba am facut un adevarat efort. La celalalte mese erau tipi tineri, imbracati elegant care ma studiau cu coltul ochiului...si mi s-a parut de-a dreptul penibil cat de mult ma chinuiam, stare amplificata, de oboseala, de lipsa de chef, de prezenta mea acolo...As vrea sa cizelez la mine unele aspecte dar mi se pare barbar sa mananci micul dejun cu cutitul si furculita...si sa rupi din painea prajita ca sa nu musti...

Ieri am avut programat un consult oftalmologic, dupa ce E.L. mi-a platit ochelarii de firma. Am sunat patru barbati sa ma insoteasca, deoarece picaturile cu atropina pe care ti le baga in ochi iti obstructioneaza serios vederea. E.L. mi-a spus din dimineata aceea ca nu va putea veni, R. s-a facut ca pleaca din localitate si ca nici prieteni nu mai vrea sa fim, M. se intorcea in oras de abia dupa 7, un taximetrist cu care am stat la un moment dat la povesti, tocmai atunci si-a dat masina colegului, iar C. un tip cu care am inceput la un moment dat o relatie, nici macar nu mi-a raspuns (despre C. nu am scris nimic pentru ca nu am nimic interesant de povestit despre el...). Si atunci m-am gandit la L. De ce nu m-ar putea ajuta el? Oare este atat de orgolios incat sa nu o faca? Si nu cred ca as fi putut gasi o persoana mai potrivita decat el sa ma insoteasca. A fost grijuliu pana si cu machiajul meu, m-a tinut de mana ca sa nu ma pierd, mi-a facut cumparaturile. Si nu inteleg de ce, dar orice apropiere, orice atingere din partea lui, ma excita teribil.
- De ce nu faci, asa cum te-am invatat, ceea ce simti? il intreb eu, dorindu-mi acelasi lucru. Si atunci m-a sarutat.
- Deci eu chiar te iubesc!!!
- Hai sa dormi la mine!!!
Si peretii l-au primit cu drag, atmosfera s-a inmuiat, trupurile noastre se doreau. Am inchis usa, am inchis geamurile, am stins televizorul, am oprit telefonul si am facut dragoste. Pentru ca pe langa sex, am simtit cum sufletele noastre se regasesc, se iau in brate si danseaza. Am simtit cum ma linistesc si ma simt in siguranta. Am adormit in bratele lui si m-am trezit la fel, intr-o dimineata superba, insorita, atat afara cat si in suflet...

Doi barbati intr-unul

In postarea trecuta vorbeam despre noul meu admirator. Il cunosc de pe un site de socializare. M-a fermecat printr-o chestie aparent banala, dar care pentru mine conteaza atat de mult, si care in zilele noastre se intalneste din ce in ce mai rar. Citeste. L-am crezut nu numai pentru ca mi-a spus, ci pentru ca se exprima fara greseli gramaticale si cu un stil plastic, original. La miezul noptii vorbeam la telefon. Am ramas uimita sa descopar cate asemanari exista intre noi, cat de pasionali suntem. Imi soptea cuvinte dulci, cu tenta erotica, care ma faceau sa ma zvarcolesc in pat. Eram la treisute de kilometrii distanta, dar il simteam atat de aproape de sufletul meu. Am stabilit sa ne intalnim la intoarcerea lui in Cluj, dupa trei zile de atunci. Intre timp, aparitia lui R. m-a bulversat. Simteam cum sunt din nou pusa la incercare, cum trebuie sa aleg intre vrabia din mana si cioara de pe gard, chestie prin care am mai trecut, vrabia fiind de fiecare data R....Si totusi R. nu mai este acelasi barbat pe care l-am cunoscut acum ceva timp. Mi-a propus sa fim cei mai buni prieteni, spunand nu foarte sincer, usor ironic, ca intre noi nu poate fi nimic serios. Imi repeta in continuu sa nu fiu o curva, desi nu stiu ce il face pe el sa creada ca as putea fi. Este un scump atunci cand ii este frica, dar tocmai aceasta vulnerabilitate imi pune sentimentele la indoiala. Eu am cunoscut un R. stapan pe sine, usor agresiv, inteligent peste masura, un barbat care m-ar fi putut pune la locul meu. El a fost si (inca) este barbatul pentru care as renunta la tot si as face orice, ca sa-l pot face fericit. (oare trebuia sa spun asta?). Asa cum el a spus intr-un mesaj de demult, ca eu as putea fi motivul schimbarii lui, asa pot spune si eu acum, cand realizez ca nu degeaba am plans, si inca mai plang, cu mult mai mult decat pentru G., uitandu-ma la poza lui si ascultand o piesa anume. Si nu inteleg cum poti sa simt toate astea pentru un barbat pe care nu l-am avut. Pentru ca eu cu R. nu am facut niciodata sex. Imi spunea atunci ca asteapta momentul acela in care va putea sa faca dragoste cu mine...
Nu degeaba, in calitate de prietena, in dicutiile noastre, cand imi povesteste de o alta, sau cand ne plimbam, si priveste blonde in palton rosu, simt cum gelozia imi iese pe nari. Nu cred ca daca mi-ar fi indiferent sau daca nu as mai simti ceva pentru el, as mai avea aceste sentimente. Nu imi mai ofera acea adrenalina ca altadata atunci cand ma suna, pentru ca acum o face mai des, aproape ca nu ii mai simt mirosul care ma facea sa plutesc, pentru ca este imbacsit de un alt parfum, puternic, care nu-i lasa feromonii sa-mi gadile narile. Si totusi in masina la el miroase la fel. Ultima data ne-am vazut in locul in care am fost in prima seara cand ne-am vazut, acolo unde miroase a cacat si de unde vedem gara, dar acolo, de fiecare data cand privesc, suntem noi.
- Uite ce e...eu nu iti pot fi numai prietena. As simti ca inebunesc daca mi-ai povesti (asa cum de multe ori a facut-o M.) despre femeile cu care te-ai culcat. Poate as fi ipocrita sa-ti spun ca te (mai) iubesc, dar cert este ca tin foarte mult la tine, iar toate aceste povestiri ale tale m-ar rani...

Dupa cele trei zile nu mai eram pe atat de entuziasmata sa-mi intalnesc admiratorul precum eram in prima zi. Prin urmare m-am imbracat extraordinar de comod ca sa ies la intalnirea cu E.L. Nu mi-a venit sa cred cand am auzit cum il cheama deoarece atat E. cat si L. au fost doi barbati importanti in viata mea, pe care la momentul respectiv i-am iubit nebuneste...Nu stiam cu ce se ocupa, pentru ca nu ma prea intereseaza detalii din astea, dar cand am iesit de pe poarta nu imi venea sa cred ce fel de barbat ma asteapta. Masina joasa, sport, in doua usi, ma orbea cu farurile ei, lasand sa se vada langa ea silueta unui barbat extraordinar, chel, imbracat cu foarte mult stil. M-am uitat apoi la mine si am constatat ca vestimentar nu ne potrivim deloc. Imi venea sa ma intorc inapoi, dar mi-am spus ca dincolo de hainele mele sunt eu, iar eu pot face fata unui asemenea barbat, prin calitatile mele. Si seara a decurs minunat, mult mai bine dacat m-as fi asteptat. Nu sunt materialista, si dintotdeauna am crezut ca banii (multi) sunt o chestiune relativa, pe care astazi poti sa-i ai si maine nu. Tocmai de aceea om este acela care ramane cu aceasta calitate dincolo de bani sau faima. As fi ipocrita sa nu recunosc ca imi place frumosul, bunul gust, eleganta si vreau sa am aceste calitati si fara prea multi bani. (la naiba am trait cu o suta de roni doua saptamani...)
”Am luat un vin frantuzesc, rosu! Mi-ar placea sa cred ca imi vei da privilegiul sa te incant! Sau daca nu eu, macar vinul, sau clinchetul paharelor ciocnite intr-o atmosfera calma, destinsa, si plina de emotia cea dintai...”
Dupa o tura de zi de doisprezece ore am ajuns acasa sa ma pregatesc pentru acea dintai seara. Dupa ce mi-am aranjat parul, am fumat o tigara uitandu-ma la poza cu R., si plangand mi-am spus cu voce tare...”de ce nu poti fi tu acela...?”

Bumerang

Sunt foarte mandra de ceea ce fac aici. Mi se intampla deseori sa recitesc postari mai vechi si sa ma minunez de propriile ganduri si sentimente pe care le-am avut candva. Daca cineva ar vrea sa descopere sinceritatea din mine sa o caute aici. Nici in alta parte, cu nimeni altcineva, nu am putut vreodata sa ma exprim atat de usor. Cu cat scriu mai des, mai mult, ma gandesc din ce in ce mai serios sa scriu o carte. Nu stiu daca va avea succes, dar stiu sigur ca aceia putini care o vor citit se vor regasi atat de mult in randurile ei. Pentru ca ceea ce exprim eu aici vine din suflet si nu din constiinta. Si ma gasesc cateodata, ca si acum de altfel, scriind fara intrerupere, uitandu-ma la degetele mele cum tasteaza in continuu, chestii pe care nu le premeditez ci le scriu precum imi vin. Si sunt intamplari despre care spun ca am sa scriu, iar cand sunt in fata paginii albe am un soi de blocaj, care impiedica sa iasa, de acolo din adancuri, randuri...

Sunt mandra de mine si de ceea ce fac. Sunt mandra de felul in care gandesc si imi manageriez sentimentele. Refuz sa cred ca vreodata problemele cotidiene, cele cu rezolvare, care aparent par irezolvabile, vor reusi vreodata sa ma doboare. O data cu trecerea timpului, mi-am dat seama ca daca semeni flori, flori vei avea. Si atunci, in ciuda problemelor care apar inevitabil in viata de adult independent, sunt optimista, atragand dupa sine acelasi sentiment, care face astfel incat sa gaseasca tuturor problemelor o rezolvare.

Cum a (re)aparut R. in viata mea? De ce? Ma straduiesc din rasputeri sa nu-mi mai pun intrebari inutile si sa traiesc. Oare pe atat de mult imi doream sa se intample asta, incat in cele din urma, Universul mi-a facut o surpriza? Sau este doar o ultima incercare a sortii, care pune la indoiala sentimentele mele...

Au fost zile in care, una dupa alta ma gandeam la el. Erau seri, cand singura fiind, puneam poza lui pe desktop, aprindeam lumanari si betisoare parfumate, puneam muzica si ma dezbracam. Ma mangaiam in ulei si in lacrimi care nu incetau sa-mi curga pe obraji. Si de fiecare data cand ma uitam la poza aceea, parca ma privea altfel. Uneori cu ura, alteori cu iubire, dar de fiecare data cu acelasi efect. Mangaiam ecranul si il pupam, fiind sigura ca va simti. Am ingrijit cu mare drag bradutul de la el si nu am incetat sa cred ca lampionul acela roz, care sta dupa dulap, il voi lansa alaturi de el. Poate nu am varsat atatea lacrimi pentru G., cat am putut sa plang dupa R. Caci intotdeauna am fost o Eva, atrasa de fructul interzis. Imi este poate o caracteristica a zodiei sau mi-am dezvoltat aceasta pofta in timp, fara sa-mi dau seama, dar cert este ca am fost atrasa tocmai de respingerile lui. Cu cat ma respingea mai tare, cu atat il doream mai mult...

Astazi insa lucrurile stau putin altfel. Azi am facut cunostinta cu vulnerabilitatea lui R., care pe atat de dulce mi s-a parut, pe atat de mult m-a uimit. Pentru ca eu, pe 22 noiembrie, am cunoscut un alt R. Un barbat puternic, care emana superioritate prin toti porii, care ma fermeca cu inteligenta lui...Ieri s-a oferit sa-mi fie prieten, un prieten care ma saruta pe buze. Si am acceptat. In calitate de prieteni, azi mi-a cerut ajutorul. Si am facut cateva eforturi pe care, pentru altul poate nu le-as fi facut, dar l-am ajutat. L-am ajutat pentru ca s-a deschis in fata mea, pentru ca l-am cunoscut pe el ca om, cu frici si temeri reale. L-am ajutat pentru ca tind sa cred ca am un suflet bun, si am facut-o cu drag, cu egoismul caracteristic mie, dar am facut-o. Si vrea sa fim prieteni si atat...Mie insa nu-mi plac jumatatile de masura, si arunc cu bumerangul spre cer si indraznesc sa vreau mai mult...sau deloc...

UPDATE: Sesizez cu stupoare ca R. apare atunci cand sufar dupa G...

Imprevizibil

Dupa douasprezece ore obositoare de lucru, ma indreptam spre Teatrul National Cluj-Napoca sa-l vad pe Florin Piersic, intr-o piesa extraordinara numita ”Straini in noapte”. Da am fost singura, si-mi pare bine ca s-a intamplat asa. Cu siguranta nu as fi putut sa-mi exprim sentimentele, la sfarsit, cand in ropotele puternice de aplauze, plangeam de bucurie si de onoare, ca am in fata mea un maestru. Un mare actor, barbat care seamana izbitor cu bunicul meu mort de mult, dar pe care l-am iubit atat de mult. Un mare actor, o mare valoare, de care ne va fi dor candva, si despre care vor auzi chiar si nepotii nostri.
Cand am iesit din teatru mi-am aprins nonsalant o tigara si am pornit spre nicaieri, caci nu stiam ce destinatie sa aleg. In cele din urma am decis sa-l vad pe V. care m-a invitat la un botez unde cheful se terminase de mult, dar unde au mai ramas cativa tineri, prea luati de aburul alcoolului. M-a asteptat cu bratele deschise, m-a luat in brate, m-a pupat, mi-a prezentat oamenii din jur, care, dupa spusele lui erau oameni importanti din Cluj...
- Isa, scumpa mea, eu nu pot fi acela cu care tu sa te afisezi pe retelele sociale. Eu am sa plec din tara. Eu vreau sa ma distrez, sa ma simt bine, sa fiu liber. Uite vezi toti oamenii de aici? Toti sunt mari smecheri, ma intelegi? Au bani. Mananca si bea ce vrei tu si simte-te bine!
Ma indrept spre bar imi comand un Martini cu care ma indrept spre masa, ma asez si-mi aprind o tigara. Atunci m-am vazut din afara, si desi obosita, lipicioasa, si nu tocmai adecvat imbaracata, ma vedeam o femeie minunata. Parfumul acela cu care m-am dat dimineata inca persista si inca imi dadea increderea aceea in mine pe care o am atunci cand merg in club, si cand il folosesc de fiecare data.
- Hai sa dansam! Hmm...ce pofta mi-e de buzele astea. Lasa-ma sa te sarut. Isa mi-a fost dor de tine! Imi spune in cele din urma asezandu-ne la masa, cand, tocmai atunci primesc un mesaj. Crezand ca este de la noul meu admirator, il deschid. Era un zambet...si era de la R. Si ca niciodata nu am mai simtit acel fior, dar am fost bucuroasa sa stiu ca se gandeste la mine.
- Lasa mesajele alea...Auzi tu! Tu nu mi-ai zis ca esti porno star. De ce nu mi-ai zis?
Ma uitam consternata in ochii lui drogati de alcool si praf alb. Ma intrebam de unde a scos-o si pe asta, si am crezut pentru moment ca zambetul acela din mesaj si spusele lui V. au o mare legatura intre ele.
- Te-am vazut intr-un film sugand pula pe o plaja. Mama cat de mult mi-a placut ce vad. Stai linistita ca numai eu stiu de el. Isa draga eu stiu multa lume, mai multa decat crezi, si am putut afla astfel mai multe chestii despre tine decat mi-ai zis. Dar porno star chiar nu credeam ca ai putea sa fii...Esti buna! Si se indreapta spre mine, sa-si infige limba in gura mea, cand il apuc de fata agresiv, si ii spun discret ca ma confunda...Pleaca de la masa spre bar, cand eu iau ultima inghititura de martini, imi iau geanta si plec. Alearga dupa mine, ma striga. In fata restaurantului era un taxi. Ma opreste si isi cere scuze. Nu-l bag in seama si ma urc in taxi.
- Unde mergem?
- Unde vrei.
Nervoasa iau telefonul in mana si-l sun pe sarbatoritul zilei si-i spun ca ma indrept spre el. In tot acest timp vorbeam cu R. prin mesaje. Sarbatoritul zilei este un barbat interesant, de vreo 40 de ani pe care l-am cunoscut in acea zi la spital. Vazandu-l seara nu mi s-a mai parut nimic captivant la el, motiv pentru care am decis sa ne petrecem o ora in masina lui, mancand chipsuri, vorbind de relatii esuate si eu tastand intr-una mesaje lui R.
Urmatoarea ora m-a gasit acasa, in pijamale vorbind pe mess cu R. Ne vedeam reciproc pe web. Si ca niciodata ne-am exprimat sentimentele liber. Nu mi-a pasat de faptul ca prietena mea m-ar fi certat ingrozitor privind comportamentul meu. Nu mi-a pasat deloc ca imi calc aspru pe orgoliu, demnitate, sau orice valoare care iti ofera verticalitate. Si m-am simtit atat de bine, luandu-mi o piatra de pe inima.
”Esti cea mai dulce. Ti-a fost dor de mine? Poza de la tine n-am aruncat-o. Am pus-o bine. Sa-ti mananc gurita...Tot timpul m-am gandit la tine...Tu esti scumpa tot timpul.”
- Hai sa facem un copil impreuna!! ii spun eu...
- De ce?...De ce...cu mine?