Ce-mi trebuie mie?

Oare ce iti poti dori mai mult de la un barbat, decat sa te iubeasca si sa stii ca ar fi in stare sa faca orice pentru tine? Oare ce iti poti dori mai mult, stiind ca se pricepe la orice treaba gospodareasca si are talente ascunse pe care le descoperi, impreuna cu el, cu fiecare zi ce trece? Oare iti trebuie mai mult de atat, stiind ca ai deja totul?...m-am intrebat retoric zilele trecute gandindu-ma la Dani.

”Te rog din suflet gandeste-te bine la ce iti doresti. In ceea ce ma priveste stii bine: te iubesc! Stiu ca sentimentul este reciproc, dar nu crezi in noi ca un cuplu. Vrei sa fim prieteni. Ne impacam mai bine asa, vorbim mai des si mai mult la telefon decat daca am fi impreuna. Ne potrivim din multe puncte de vedere, dar totusi refuzi sa vrei sa mai incercam o data. Eu nu te pot astepta la infinit. In felul acesta nu ma pot implica in alta relatie, pentru ca sper, cu fiecare discutie pe care o avem, ca sansele cresc. Ma amagesc mult, motiv pentru care te rog din suflet sa ma lasi in pace. Exista posibilitatea sa te contactez eu. Nu-mi mai raspunde. Ai puterea sa nu o mai faci si sa ma lasi in pace. Da-i voie altui barbat sa se bucure si sa aprecieze persoana mea asa cum tu nu sti.” ii spun lui Raul - sper, intr-o ultima discutie..

La fel ca si lui Edy, imi place statutul de ”persoana singura”. Nu ma pot imagina inca, trezindu-ma dimineata pentru un barbat, facandu-i pachetelul, spalandu-i chilotii, asteptandu-l acasa de la lucru, dand explicatii sau gestionandu-mi faptele dupa criteriul ”nu pot ca-s luata”. Nu sunt pregatita sa impart cheltuielile, tot mereu inegal, cu o alta persoana cu care sa convietuiesc. Nu pot sa-mi las spatiul invadat, decat temporar, pentru ca astfel s-ar schimba pana si mirosul, cu care atat de mult m-am obisnuit, si care imi intra cu putere in nari cand intru in casa, facandu-ma sa ma simt...acasa. Mi-e teama de un strain. Imi doresc un copil, dar nu il pot avea accidental. Nu sunt pregatita acum, si nici nu cred ca voi fi prea curand, sa devin mama. Vreau sa ma (mai) bucur de libertate, si sa am timp sa ma gandesc ca o relatie nu inseamna privarea de la ea, asa cum am simtit timp de sapte ani jumate. Vreau sa nu fac aceeasi greseala ca prietena mea, care vrea sa divorteze dupa aproape trei ani de casnicie, pe motiv ca s-a saturat de atatea compromisuri...
- Spune tu! Ce-mi trebuie mie?
- Tu si Edy sunteti niste persoane puternice, si mult prea pretentioase. Tu esti o femeie frumoasa si tanara, care va cunoaste implinirea la treizeci de ani. Numai dupa aceea vei stii cu adevarat ce iti doresti. Ca si lui Edy, voua va trebuie o persoana care sa va domine si asta in ciuda asteptarilor. Iti place sa ai lanaga tine o persoana inferioara tie, dar nu vei accepta asta toata viata. Iti place sa conduci, dar ai momente cand simti nevoia sa te poti lasa cu totul in ”bratele” altui barbat. Ai nevoie de provocari pentru ca altfel de plictisesti. Numai un barbat superior tie, ar putea face asta. Iti place si iti va placea intotdeauna sa fii didactica si autodidactica, dar gandeste-te ca de fiecare data ai reusit cand ai avut concurenta...

Ce cred eu ca-mi trebuie mie acum?
Sa plec...