Management antepartum

Este deosebit de important ca in timpul sarcinii femeia sa viziteze medicul obstetrician care o va asista la nastere. In randurile ce urmeaza am sa descriu de cate ori trebuie vizitat medicul si ce investigatii trebuie efectuate pe timpul sarcinii.

Frecventa vizitelor la medic:

-din luna 1 pana in luna 6 vizitele vor fii lunare;

-din luna a 7-a pana in luna a 8-a inclusiv bilunar;

-in luna a noua saptamanal.

Schema vizitelor va fii urmatoarea: L1, L2, L3, L4, L5, L6, L7a, L7b, L8a, L8b, L9a, L9b, L9c, L9d. Prin urmare, teoretic vorbind, gravida trebuie sa viziteze medicul obstetrician de 14 ori pe parcursul sarcinii...Practic insa situatia nu se prezinta tocmai asa; numarul minim de vizite va fi cuprins intre 3 si 5 ori. (trimestrial in primele doua trimestre si de doua-trei ori in ultimul trimestru).

Ce investigatii trebuie facute?

Inca de la prima vizita trebuie realizata o anamneza foarte amanuntita incepand de la varsta mamei, istoricul medical, istoricul obstetrical si ginecologic etc.

Dupa discutia cu mama se vor efectua/masura:

-Inaltimea fundului uterin;

-Circumferinta abdominala : (la termen 92-100cm);

-Pelvimetrie externa: diametre osoase: bispinos=23-24cm, bicrest=27-28cm, bitrohanterian=31-32cm, antero-posterior=9-12 cm ;

-Pelvimetrie interna: masurarea diametrului obstetrical prin tact vaginal = 10,5-11cm;

-Se vor asculta BCF-urile (bataile cordului fetal) - cu ajutorul ecografiei cu functie Doppler.

-Se va masura tensiunea arteriala, greutatea, inaltimea.

De asemenea, atunci cand considera medicul necesar,deci nu la fiecare vizita, va indica efectuarea unei hemoleucograme, a unei biochimii, titruri de anticorpi (cand pacienta e suspecta de vreo boala infectioasa), grupa de sange si Rh-ul (atat a mamei cat si al tatalui), frotiu Babes-Papanicolau, alfa fetoproteina etc.

*In cazul in care se depisteaza anormalitati ale BCF, se pot realiza TNS (testul non-stress) si TSC (testul de stres la contractie).

*In cazul efectuarii unei ecografii se poate efectua si Scorul Biofizic Fetal, care se refera la : miscarile respiratorii fetale, miscarile mari ale corpului fetal, tonusul fetal, reactivitatea ritmului cardiac fetal, volumul amniotic apreciat calitativ.

*In cazul in care se suspicioneaza o suferinta fetala se recolteaza sange fetal din scalp (metoda Saling), sau sange matern (pentru determinarea estriolului plasmatic, HLP-hormon lactogen placentar, pregnandiolului, alfa fetoproteinei). De asmenea se poate efectua o amnioscopie/amniocenteza.

*Foarte important de stiut pentru mame este ca mai ales in ultimul trimestru de sarcina este bine sa stea intinse numai pe stanga si niciodata pe spate.

Diagnosticul prenatal al malformatiilor genetice

Sfatul genetic:

Reprezinta totalitatea datelor inregistrate in timpul consultului genetic, care cuprinde, pe langa consultul clinic multidisciplinar si acele investigatii genetice care se realizeaza cand se suspicioneaza o predispozitie de contactare a unei boli ereditare.
Sfatul genetic cuprinde informatii despre:

-anomalii congenitale ale copiilor nascuti anterior;
-antecedente heredo-colaterale de cancer, boli de inima sau boli psihice;
-amenoree primara, infertilitate, aspermie, dezvoltare sexuala deficitara;
-boli genetice, sindroame cromozomiale, defecte ale tubului neural;
-avorturi spontane, copii nascuti morti, sau decedati in primul an de viata;
-varsta mamei >35 ani;
-varsta tatalui >55 ani;
-expunerea la chimioterapice, radiatii, substante teratogene pe parcursul sarcinii;
-depistarea ecografica a unei anomalii fetale;
-cupluri cosangvine.
Momentul optim pentru diagnostic ar trebui sa fie preconceptional. Postconceptional, diagnosticul poate fi stabilit prin tehnici invazive si neinvazive cum ar fi: analiza cromozomiala, analiza trofoblastului si a placentei, analiza lichidului amniotic sau analiza sangelui fetal(care pot fi realizate prin amniocenteza), biopsie de vilozitate coriala, cordocenteza.

Diagnosticul genetic in utero:

Se efectueaza mai multe teste invazive sau neinvazive:

-Ecografia: cu sonda transvaginala in primul trimestru de sarcina si cu sonda transabdominala apoi;
-Dublul test: markeri serologici (PAPP-A si beta HCG) si translucenta nuchala (prin ecografie transvaginala;

-Triplul test: alfafetoproteina (AFP), estriolul neconjugat (uE3) / inhibina A si PAPP-A si gonadotrofina corionica umana (beta HCG);

-Varsta materna: riscul de a avea un copil cu sindrom Down (vezi prima imagine) este de 1 la 1300 pentru o femeie de 25 de ani, 1 la 365 pentru o femeie de 35 de ani si 1 la 30 la o femeie>45 de ani;

-Prelevarea de vilozitati coriale; (vezi in a doua imagine ce sunt vilozitatile coriale)

-Amniocenteza: prin aceasta investigatie se pot identifica boli ca sindromul Down, fibroza chistica, distrofia musculara, boala Tay-Sachs. (vezi ultima imagine)

Simtome care indica probleme in sarcina

Desi am mai pomenit si am sa mai pomenesc de acele simtome care nu sunt tocmai ok in sarcina, astazi m-am gandit sa va las sa accesati si alte surse de informatii.

Q bebe isi propune sa indemne viitoarele mamici ca la cele mai mici semne sa viziteze medicul. Pentru a citit tot click aici.

Yes answer descrie intr-o maniera originala cauzele de sangerare vaginala anormala in sarcina. Pentru mai multe click aici. (textul fiind tradus in google are mici erori).

Maskaran vorbeste despre durerile in ligamentele rotunde ce pot sa apara in perioada sarcinii. Click aici.

I-medic descrie toate cauzele de sangerare in sarcina, patologii pe care am sa le descriu pe larg in postarile urmatoare. Pentru textul pe larg click aici.

Sfatul medicului vorbeste despre pierderea unei sarcini si moartea neonatala. Click aici.

Organizatia Emma descrie complicatiile in timpul sarcinii cum este avortul spontan. Click aici.

Am prezentat mai sus cateva din site-urile unde exista informatiiutile despre sarcina...

Poate toata lumea se astepta sa descriu doar lucrurile frumoase in ceea ce priveste graviditatea, dar aceasta, ca orice alta modificare a organismului, prezinta riscuri de a se complica si de a nu decurge tocmai normal. Nu vreau sa sperii viitoarele mamici, dar vreau sa le responsabilizez in ceea ce priveste asumarea unei sarcini...9 luni de dezvoltare intra-uterina este o perioada scurta, dar in acelasi timp lunga pentru viitoarea mama, care trebuie sa stie inca de la inceput ce se intampla cu organismul ei...

Modificarile organismului in sarcina

I. Modificari metabolice:

a) Metabolismul apei si electrolitilor:

In cursul sarcinii, cresterea in greutate a gravidelor se face cu 1,2-1,5 kg/luna, si mare parte din greutatea castigata este de fapt apa; la termen sunt retinuti 7-8,5 l de apa. Din cauza apei in surplus apar edemele de sarcina (la nivelul fetei, mainilor si gambelor). Aceste edeme insa nu au nici o legatura cu aportul de sare, tocmai de aceea nu este necesara restrictia de sare din alimentatie. Valoarea normala a castigului ponderal in sarcina e situata in jurul valorii de 12,5 +/- 3 kg. O valoare >15,5 este considerata anormala, mai ales in situatia in care gravida castiga brusc in greutate.

Extra sfat: Pe parcursul sarcinii este indicat ca femeia gravida sa ingere >2,5 l de lichide. Consumul de fructe si legume proaspete, bine spalate, trebuie crescut. Nu este indicata renuntarea la sare, aceasta urmand a fi consumata la fel ca inainte de sarcina.

b) Metabolismul glucidic:

Glicemia materna incepe sa scada din saptamana 10, ajungans sa fie cu 10mg/100ml mai mica decat cea dinaintea sarcinii. Cresc nivelurile de insulina ceea ce determina cresterea apetitului gravidei si aportul alimentar. In a 2-a jumatate a sarcinii se inregistreaza o crestere a rezistentei la insulina => hiperglicemie postprandiala a gravidei.

Extra sfat: O femeie care spune ca, fiind insarcinata, trebuie sa manance cat doi, se insala amarnic...Aportul de hrana trebuie sa fie la fel, sau usor crescut, cu indicatia de a se consuma mai multe mese pe zi, in cantitati mai mici, cu alimente bogate in vitamine si minerale. Alimentatia trebuie suplimentata cu multivitamine si acid folic (care vor fi prescrise de medic!!!).

c) Metabolismul lipidic:

Organismul gravidei utilizeaza lipide pentru a acoperii propriile nevoi energetice si pentru a asigura un aport crescut de glucoza fatului. Nivelurile de lipide totale vor creste, desi colesterolul rau (LDL) va scadea in favoarea colesterolului bun (HDL).

Extra sfat: Gravidele trebuie sa stie ca este important consumul grasimilor "bune" in favoarea celor "rele". Prin urmare sunt recomandate pestele gras-bogat in omega 3, nucile, alunele, semintele, avocado, toate reprezentand surse importante de grasimi sanatoase.

d) Metabolismul proteic:

Nevoile de proteine cresc in sarcina din cauza unor procese implicate in dezvoltarea fatului, a placentei, sau a sanilor. Proteinele totale scad deoarece este retinuta o cantitate destul de mare: 900g de proteine.

Extra sfat: Nu tot ce e carne=proteina...Surse bune si sanatoase de proteine sunt fasolea, lintea, soia, nautul si mazarea. Totusi si carnea are avantajele ei: carnea de pui, ficatul de pasare sunt surse importante de proteine animale.

II. Modificarile principalelor sisteme:

a) Modificari hematologice:

Volumul sangvin creste cu 40-50%, volumul plasmatic cu 40% iar volumul eritrocitar cu doar 15% => o crestere a numarului de hematii. Aceste modificari impun suplimentarea cu acid folic si fier. Cantitatea de fier necesara in sarcina este repartizata astfel: pentru necesitatile fatului 250-300 mg, pentru placenta 450 mg, pentru pierderile de sange din timpul sarcinii 250 mg.

Extra sfat: Fierul se gaseste in carnea rosie, fructele de mare, dar si in spanac, caise, fasole boabe, alune, migdale, paine integrala, oua, soia.

b) Modificari in sistemul coagulo-litic:

Cresc factorii coagularii si numarul plachetelor sangvine scade ceea ce va determina o hipercoagulabilitate fiziologica.

c) Aparatul cardio-vascular:

Cordul va fi deplasat in sus. Frecventa cardiaca (pulsul) va creste cu 10-12 batai/minut. Tensiunea arteriala scade in sarcina. Poate sa se instaleze sindromul de cava (uterul gravid comprima vena cava inferioara), ceea ce impune interzicerea dormitului in decubit dorsal (cu fata in sus), si de asemenea pot sa apara varicele hidrostatice la nivelul membrelor inferioare, vulvei, vaselor hemoroidale sau venelor pelvisului.

Extra sfat: Gravida trebuie sa aibe in programul zilnic 15-20 minute destinate exercitiului fizic: plimbari, usoare flexii ale mainilor si picioarelor etc.

d) Aparatul respirator:

Apare o hipertrofiere a mucoasei cailor respiratorii ceea ce determina modificari ale vocii si tendinta la epistaxis (exteriorizare de sange pe nas). Frecventa respiratorie creste de la 16 la 18 respiratii/ minut. La sfarsitul sarcinii femeia poate prezenta un grad de dispnee (dificultate in respiratie).

Extra sfat: sunt recomandate exercitiile respiratorii; intreaba medicul de familie despre acestea.

e) Aparatul reno-ureteral:

Modificarile ce pot sa apara sunt: marirea rinichilor, dilatarea calicelor/bazinetului si a ureterelor => staza urinara => risc de aparitie a infectiilor urinare. De asemenea se intalneste polakiuria (mictiunile dese si in cantitate mica).

Extra sfat: consuma cantitatea de lichide recomandate si ai grija la igiena organelor genitale si la lenjeria intima; zona vulvara trebuie intretinuta curata si uscata si lenjeria de corp sa fie numai din materiale naturale (bumbac). De asemenea evita picioarele reci sau sezutul pe suprafete reci.

f) Aparatul digestiv:

Specifica pentru sarcina este aparitia sialoreei ( hipersalivatie). De asemena apare o ingrosare a gingiilor sub influenta progesteronului (epulis), ceea ce ar putea duce la aparitia gingivitelor. Foarte frecvent in sarcina apar constipatia, pirozisul (arsurile pe esofag) si dureri in hipocondrul drept (din cauza bilei marite in volum).

Extra sfat: Evita starile tensionale, spala-te mai frecvent pe dinti-pentru a preveni aparitia cariilor, consuma alimente bogate in vitamina C (macese, catina, kiwi), si consuma multe fibre (fructe uscate oleaginoase, cereale, legume uscate, legume verzi, fructe proaspete).

g) Sistemul endocrin:

Creste nivelul de estrogeni si progesteroni. Hipofiza materna creste in dimensiuni. FSH si LH sunt secretate in cantitati scazute, prolactina creste progresiv, MSH-ul creste (hormon responsabil de hiperpigmentarea pielii). De asemenea cresc valorile hormonilor tiroidieni cu cresterea glandei si de asemenea cresc hormonii suprarenalieni ( gucocorticoizii si mineralocorticoizii) fara vreo semnificatie patologica. PTH-ul creste insa calciul seric total scade.

Extra sfat: Consuma lapte si produse lactate.

Vesti bune...

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

Formule utile in sarcina

I.Stabilirea varstei sarcinii; se face in functie de:

• Data ultimei menstruatii: DUM + 10/12 zile + zilele scurse pana in ziua controlului (pentru ciclul regulat);
• Data raportului fecundant: DRF + zilele scurse (lunile scurse) cand este posibil;
• Data primelor miscari fetale: DPMF: 4 luni multipare si 4 luni jumate la primipare;
• Inaltimea fundului uterin: pana la 4 luni se masoara prin tact vaginal si apoi prin palpare si masurare cu panglica metrica pe abdomen; uterul creste in medie cu 4 cm pe luna; varsta sarcinii se calculeaza astfel IFU(in raport cu simfiza pubiana) : 4+1 = varsta in luni.
• ecografic: prin aprecierea sacului gestational, activitatii cardiace, lungimii cranio-caudale, diametrului biparietal, circumferintei craniene, circumferintei abdominale, lungimii femurului.

II. Calculul datei aproximative a sarcinii: durata sarcinii este de 270-280 de zile. DAN se poate calcula in functie de:

• Data ultimei menstruatii: DUM + 10zile + 9 luni solare (a cate 30 zile) sau DUM + 10 zile -3 luni solare + 1 an
• Data primelor miscari fetale: DPMF + 4 luni jumate la primipare sau + 4 luni la primipare;
• Data raportului fecundant: DRF + 273 de zile (in cel mai fericit caz).
• Rigle de calcul.

Femeia gravida va stii ca trebuie sa viziteze regulat un medic obtetrician (acelasi) pe timpul sarcinii astfel: in primele 7 luni controlul va fi lunar, in luna a 8-a controlul va fi bilunar si in luna a 9-a saptamanal. Aceasta recomandare este una teoretica, insa in practica lucrurile nu stau chiar asa, medicul obstetrician stabilind, in functie de evolutia sarcinii o frecventa a controalelor.

Sarcina ectopica

Definitie: Localizarea ectopica a oului ce se nideaza si se dezvolta in afara unitatii uterine.

Localizare: tubara (interstitiala, istmica, ampulara, pavilionara), ovariana (intra- si extrafoliculara), intramurala, cervicala si abdominala.

Sarcina extrauterina tubara necomplicata:

A.Simptome:

1) Intarzierea menstruala sau amenoree;

2) Sangerarea vaginala de origine uterina de culoare brun-negricioasa sau de aspect menstrual, de obicei abundenta care se poate opri spontan;

3) Durerea abdominala sau abdomino-pelvina cu caracter de colica in punct fix cu iradieri regionale si la distanta;

4) Tuburarile neuro-vegetative de sarcina: greturi, varsaturi etc sunt prezente dar mai estompate.

B.Semne:

-Tensiune arteriala marita si tahicardie (puls accelerat);

-Temperatura normala sau usor crescuta peste 37 grade Celsius;

-Alte semne se detecteaza de catre medicul obstetrician la inspectie (tegumente si mucoase usor palide din cauza anemiei ce insoteste sarcina ectopica), palparea abdomenului (evidentiaza o sensibilitate spontana) si tactul vaginal (volum uterin usor crescut, extrem de sensibil la palpare, cu fund de sac Douglas sensibil).

C. Diagnostic paraclinic:

-Determinarea HCG (in sange si in urina) si a progesteronului indica activitatea trofoblastului si prin urmare existenta unei sarcini. Valoarea HCG se dubleaza din 48 in 48 de ore in prima luna de sarcina.

-Ecografia transvaginala care surprinde: un uter gol, masa latero-uterina, colectie lichidiana mica retrouterina

-Celioscopia sau laparoscopia poate diagnostica dar si rezolva in acelasi timp o sarcina ectopica.

Sarcina extrauterina tubara complicata:

1) Inundatia peritoneala: apare durere brusca, sincopala, in pumnal, localizata in abdomenul inferios sau fosa iliaca cu iradiere inalta in umar, urmata de lipotimii. Pacienta prezinta paloare intensa, lizereu cianotic perioral, tensiune arteriala scazuta, tahicardie. Examenul abdominal local arata meteorism abdominal si sensibilitate la palpare, matitate deplasabila pe flancuri, culoare violacee a cicatricei ombilicale. Examenul genital se efectueaza cu mare dificultate si pune in evidenta sangerare redusa pe cale vaginala, durere intensa la palpare a fundului de sac Douglas, durere intensa la mobilizarea uterului si pe partea anexei afectate. Punctia vaginala extrage sange rosu, proaspat, incoagulabil.

2) Forme atipice: manifestate prin contractura abdominala, varsaturi, meteorism abdominal, icter, uneori CID: coagularea intravasculara diseminata, dureri in fosa iliaca dreapta (in pseudoapendicita), febra, sindrom dureros cu debut mai putin brutal.

3) Hematosalpinxul: prezinta aceleasi simptome ca o sarcina extrauterina necomplicata la care se adauga prezenta unei mase latero-uterine mai mari; anemie semnificativa; prezenta de sange in peritoneu, meteorism, mobilizarea dureroasa a uterului, durerea fundului de sac Douglas la tuseu vaginal.

4)Hematocelul: este o hemoragie inchistata in fundul de sac Douglas. Clinic simptomele sunt asemanatoare cu cele de la sarcina tubara necomplicata,dar mai accentuate: metroragii care persista de cateva saptamani, durere pelvina. Sunt prezenta subfebrilitati sau febra moderata, anemie, cu subicter conjunctival, masa pelvina ce deplaseaza uterul anterior. Paraclinic, beta HCG poate fi negativa (test de sarcina negativ); ecografia arata o tumora pelvina prost delimitata de aspect heterogen; puctia vaginala extrage sange incoagulabil.

Tratamentul sarcinii ectopice tubare:

1) Tratament medicamentos: Methotrexat, Clorura de potasiu, PGF, si glucoza hiperosmolara;

2) Tratament chirurgical: Laparoscopia, laparotomia sau salpingectomia partiala sau totala.

Forme particulare de sarcina ectopica:

A. Sarcina ovariana: are o simptomatologie comuna sarcinii tubare, diagnosticul de certitudine fiind intraoperator, si la examenul anatomopatologic.

B. Sarcina abdominala: clinic se constata tulburari gastro-intestinale severe, dureri abdominale intense, metroragii. Examenul local abdominal evidentiaza un fat sus situat, direct sub tegumente, fara interpozitia peretelui uterin si este extrem de facil de palpat. Bataile cordului fetal sunt intense. Tuseul vaginal evidentiaza un uter cu dimensiuni mult mai mici. Paraclinic radiografia abdominala si ecografia deceleaza pozitia inalta si anormala a fatului in mijlocul anselor intestinale si in afara uterului. Tratamentul este chirurgical prin laparotomie.

C. Sarcina cervicala: se manifesta prin amenoree, sangerare vaginala cu sau fara fragmente tisulare negricioase; semnele neuro-vegetative sunt atenuate. Nu este prezenta durerea. La examenul cu valvele se evidentiaza un col hipertrofiat, tumefiat, violaceu, cu vascularizatie accentuata, cu aspect caracteristic de "butoias".Paraclinic se constata prezenta unei sarcini. Chiuretajul uterin poate fi utilizat pentru diagnostic dar exista riscul unei hemoragii foarte importante. Examenul anatomo-patologic pune diagnosticul de certitudine.

D. Sarcina intramurala: reprezinta nidatia si dezvoltarea oului in grosimea miometrului. Dpdv clinic se caracterizeaza printr-o dezvoltare anormala a uterului, precum si printr-o durere situata la nivelul cantului uterin, persistenta, exacerbata de tactul uterin.

E. Alte forme rare de sarcina extrauterina: sarcina angulara, cornuala, in corn rudimentar, intraligamentara, ectopica multipla, dupa histerectomie.

Avortul spontan

Chiar daca o femeie a ramas insarcinata, nu trebuie sa ignore eventualele complicatii care pot aparea pe parcursul sarcinii. Am sa vorbesc despre principalele probleme pe care o femeie gravida le poate intampina pe parcursul celor 9 luni de gestatie.
AVORTUL SPONTAN
Definitie: Avortul este definit ca intreruperea de sarcina spontana sau provocata inainte de viabilitatea produsului de conceptie. Se poate clasifica astfel:
a) avort spontan - care survine "de la sine" in afara oricarei tentative voluntare sau generale de intrerupere a sarcinii;
b) avortul provocat - produs in urma unor manevre voluntare locale sau generale de intrerupere a sarcinii;
c) avortul terapeutic - avortul provocat in scopul prevenirii unor accidente materne determinate de o boala care s-ar agrava sub influenta sarcinii. In aceeasi categorie intra avortul eugenic destinat sa expulzeze un fat recunoscut ca purtator al unei tare ereditare sau congenitale.
Simtome in avortul spontan:
In cursul primelor doua trimestre de sarcina, pot aparea contractii uterine dureroase, insotite de hemoragie uterine, dilatatia colului si aparitia in orificiul cervical de parti ovulare sau expulzia produsului de conceptie. Asadar orice durere a abdomenului inferior sau a spatelui sau orice sangerare nu sunt normale sarcinii si prin urmare trebuie imediat anuntate medicului obstetrician.
Avortul spontan se desfasoara in mai multe etape:
Amenintarea de avort: este caracterizata prin mici pierderi de sange cu sau fara CUD-contractii uterine dureroase; colul este lung,inchis, ferm;
Iminenta de avort: metroragia (sangerarea) este prezenta in toate cazurile si este din ce in ce mai abundenta, cu CUD sau dureri continue cu sediul in hipogastru din ce in ce mai intense. Colul sufera modificari: este scurtat si pe cale sa se deschida.
Avortul propriu-zis: are o faza de avort incipient in care durerile pelvi-abdominale si/sau sacrate sunt de intensitate crescuta, metroragia este de o abundenta progresiva iar colul este deschis. Avortul in curs de efectuare este caracterizat de deschiderea colului pe toata lungimea sa, metroragia e abundenta si elemente ovulare strabat colul si se exteriorizeaza in vagin.
Avortul efectuat: poate sa fie complet (oul se elimina in intregime o data cu placenta) si incomplet (cand in cavitatea uterina sunt retinute resturi ovulare).
Avortul complet apare de obicei in sarcinile mici (primele 6 saptamani)
Avortul incomplet este mai frecvent, continutul uterin fiind expulzat doar partial, necesitand interventie medicala (chiuretaj).
Cauze de avort:
a) Factori ovulari:
Avortul genetic: cand apar modificari cromozomiale de numar, forma, configuratie.
Avortul de origine gametica: anomalii morfofiziologice ale gametilor din cauza unor factori fizici (traumatisme), chimici (unele medicamente, radiatii etc), infectiosi (rubeola), metabolici (diabetul zaharat) sau spontane.
Avortul de cauza ovulare: datorat fie malformatiilor embrionului fie ale placentei
Avortul endocrin: deficientele enzimatice, biologice, functionale ale placentei, ale corpului galben ovarian sau a ambelor ce secreta hormonii de sarcina suc la insuficienta secretiei hormonale: estrogeni, progesteroni, HCG.
b) Factori materni:
Cauze uterine:
-Endometritele si sinechiile uterine. Unele boli ca: toxoplasma, rubeola, cytomegalovirusul, herpesul, chlamydia, dar si vaginoza bacteriana pot provoca avorturi sporadice de trimestrul doi.
-Modificarile anatomice ale muschiului uterin (malformatii, tumori benigne ca fibromul).
-Insuficienta cervico-istmica: care duce la dilatatia progresiva a colului, mai ales in sarcinile gemelare; pentru a preveni un avort spontan se aplica cerclajul.
Cauze anexiale:
-Boli infectioase;
-Bolile infectioase cronice: sifilisul, infectii latente (toxoplasmoze, viroze, mycoplasme);
-Stari patologice cronice: cauzate de nefropatii, cardiopatii, boli vasculare, boli hematologice, diabetul zaharat etc;
-Boli endocrine materne: diabetul insipid, hiper- sau hipotiroidismul, insuficiente sau hipersecretia glandei suprarenale, boli ale hipofizei.
-Avortul imunologic: incompatibilitatea sangvina Rh.
c) Factori externi: fizici, chimici si biologici.
-Carentele alimentare pot produce avorturi spontane fie prin denutritie generala, fie prin lipsa de elemente energetice. Prin urmare o gravida are nevoie de urmatoarele proprietati nutritive: acizii aminati de tipul cistina, triptofan, substante lipidice ca: acidul linoleic-vitamina F, vitamina E, vitaminele A,B,C, acidul folic, si minerale ca iodul etc.
-Intoxicatiile exogene: alterarea procesului de morfogeneza placentara, malformatii, tulburari de circulatie utero-placentara: saturnismul, alcoolismul, tabagismul, intoxicatii cu droguri halucinogene etc.
-Traumatismele: accidentale sau psihice. Cele accidentale pot provoca avortul prin hemoragii uterine, dezlipiri placentare, soc, iar cele psihice se refera la emotii puternice care determina secretia brutala de hormoni ocitocici.
Schema de tratament in avort, care se va aplica numai in spital:
1) Amenintarea de avort necesita repaus la pat, antispastice, beta mimetice si progestative (Duphaston, Utrogestan);
2) Iminenta de avort: repaus la pat, progestative si eventual antispastice + reechilibrare hidrica prin perfuzii in cazul metroragiilor abundente;
3) Avortul in curs-avortul incomplet: golirea completa uterina prin aspiratie si/sau chiuretaj;
4) Avortul retinut: evacuare prin aspiratie si/sau chiuretaj, iar daca sarcina este mai mare se va recurge la metodele de inductie ale avortului mare;
5) Avortul endocrin: se va administra HCG 10000 UI intramuscular.
6) Avortul imunologic: Se administreaza Aspirina si Prednison.
7) Avortul genetic: se pot realiza ulterior inseminari artificiale sau fertilizari in vitro.
Complicatiile avortului:
-Complicatii ginecologice: leziunile inflamatorii cronice reziduale, sterilitatea, sechele menstruale, complicatii sexuale si generale prin castrare.
-Complicatii obstetricale: sarcina extrauterina, complicatii postabortum, nasterile premature, tulburarile de placentatie, tulburarile de dilatatie in travaliu, izoimunizarea Rh.