Tipul cu Softul

”Nu-ti fie teama sa renunti la ceva ce nu-ti mai aduce nici un fel de satisfactie. Daca renunti fara remuscari, viata te va rasplati.” Chestia asta am postat-o pe facebook zilele trecute, dupa o discutie telefonica foarte interesanta cu un tip, care dupa cele spuse de el, il depaseste din toate punctele de vedere pe E.L. Nu vreau sa fac nici un fel de comparatie intre cei doi, dar aveam un oarecare regret atunci cand E.L. a decis ca nu mai poate exista o reciprocitate convenabila intre noi.
Dupa aproape trei saptamani de abstinenta si de lipsa de dorinta de a mai cunoaste pe cineva, am decis sa ma vad cu M. (care nu este acel M. din povesti de demult). Mi-a propus o cina intr-un restaurant de lux. Am avut mult de furca cu alegerea vestimentatiei, a machiajului sau coafurii...Am avut realmente emotii, pentru ca imi venea obsesiv in cap ideea ca ”prima impresie nu o poti face si a doua oara”. Nu puteam merge in blugi ca atunci cand merg la pizza; rochiei vizate pentru acest eveniment i s-a rupt fermuarul atunci cand am incercat-o pentru a i-o arata prietenei mele, pantalonii de rezerva erau rupti si prea largi. Am ales prin urmare o tinuta casual si chic - pantaloni negri stramti si bluza vaporoasa - si nu am dat-o deloc in bara. Dupa ce am cinat niste gustoase paste cu branza, hribi si creveti, si dupa cateva conversatii despre vinuri, mi-am dat seama ca nu am avut motive serioase sa ma ipacientez atat.
M. este un barbat de 41 de ani, care insa nu isi arata deloc varsta. Conduce o firma de renume, este foarte inteligent si aratos si este...in divort. Cu mine isi doreste...o relatie. Eu sunt (inca) sceptica si cred ca am dreptul sa nu cred ce-mi spune. Este galant, deschizandu-mi usa masinii, oferindu-mi haina sa o imbrac, intrand el primul in restaurant si lasandu-ma pe mine prima sa ies. Comanda o face el, inclusiv in cazul vinului care trebuie neaparat sa se potriveasca cu mancarea si sa fie...sec. Inainte de a veni mancarea mi-a povestit cate ceva despre vinuri - chestie care il pasioneaza si care mi-a starnit si mie interesul. Mi-a povestit despre el, si in ciuda a ceea ce el profesional este, nu m-a intimidat deloc, facandu-ma in timp sa ma detensionez de rigorile impuse de circumstante. Si este atat de sincer si de...el, incat chiar m-am simtit minunat in prezenta lui la cina. Dupa ce am iesit din restaurant, ne-am apropiat si ne-am sarutat...Dupa aproape trei saptamani de abstinenta, am simtit fiorul de dorinta strabatandu-mi corpul, si aproape telepatic atunci el mi-a soptit :”te vreau!”Imi veneau in cap spusele prietenei mele ”Isa!Nu din prima seara!” si desi faceam eforturi supraomenesti sa ma astampar, corpul meu nu vroia sa asculte. Am urcat in masina unde am discutat una alta si unde la un moment dat i-am gasit mana in chilotii mei. Atunci am decis sa mergem la mine, unde, desi era o dezordine de nedescris in urma pregatirii anterioare intalnirii, peretii l-au primit cu drag...

- Ce-ti doresti de la mine?
- Stii? Eu in genere nu sunt un tip credincios, si imi place sa-l numesc pe Dumnezeu tipul cu softul. Nu de putine ori, acest domn m-a uimit prin spontaneitate, si prin felul uimitor in care are grija de mine. Acum mi-a oferit exact de ceea ce am avut nevoie. Am avut nevoie de tine. Am nevoie de tine. Vreau sa nu fiu singur, vreau sa fiu iubit. ”Usually the heart is in the left, but this doesn”t mean that she isn”t right”.
- Nu crezi ca diferenta de varsta dintre noi este totusi prea mare?
- Din moment ce ne-am intalnit, cred ca amandoi credem ca e ok...De ceilalti...I don”t give a shit!
...
- Crezi ca sanii mei sunt buni de alaptat?
- Da si cred ca copilul nostru va concura cu mine...
- Eiii nah...Ceeee?