Dezamagita...

Cand eram mica imi doream atat de mult sa fiu mare, sa nu mai fiu dependenta de parinti, sa fiu pe cont propriu...
Nu ma gandeam niciodata insa ca voi fi dezamagita de viata de adult.
Vreau sa intorc timpul inapoi, asa pe la vreo 10 ani, si asta ca sa NU mai...:
-trebuiasca sa iau decizii singura, constientizand ca orice decizie poate avea consecinte asupra viitorului;
-cer sfatul persoanelor din jur, si acestea sa-mi raspunda vag si neclar cu ”faci ce vrei tu...”;
-trebuiasca sa iau decizii singura (ups asta am mai scris-o dar simt nevoia sa o repet...);
-merg la munca zilnic, fara exceptie;
-fac calcule privind banii, ce si cum sa cumpar ca sa imi ajunga;
-fac mancare si prajituri, pentru care trebuie sa ma gandesc dinainte ce sa cumpar, cand sa cumpar, cat ma costa fiecare;
-ma gandesc ca dintr-un pui pot face si o ciorba si snitele si o tocanita;
-imi pese de parerea celorlalti si sa realizez cat de rautacioasa este lumea;
-ma gandesc daca persoana de langa mine este barbatul vietii mele;
-planific banii cu jumatate de an inainte pentru un concediu de numai o saptamana;
-planific banii pentru chirie si cheltuieli;
-observ cat de mult tind oamenii sa urmeze conceptul de turma;
-ma gandesc la tot felul de diete de slabire pe care ar trebui sa le pun in practica;
-ma gandesc ca ar trebui sa ma las de fumat si de alte chestii care dauneaza sanatatii;
-imi cenzurez vocabularul;
-imi fac idei, ganduri, sa transez fiecare situatie pentru a intelege fiecare om in parte;
-imi fac planuri de perspectiva pentru care trebuie sa fac sacrificii;
-ma gandesc la nunta si la toate cheltuielile care implica un astfel de eveniment;
...etc

Poate fi din cauza vremii mohorate, poate fi din orice alta cauza dar sunt extrem de dezamagita de mine, de el, de oamenii din jur, si de toate responsabilitatile astea care ma seaca de puteri, de energie, si fac din ce in ce mai rare momentele de fericire.
Recitind stau sa ma gandesc ca la 10 ani toate acestea le facea mama mea, si nu inteleg cum facea ea pentru a indeplini eroic fiecare item care mie acum mi se par atat de dificile...
Pentru asta tin sa-ti multumesc mama!!!Te iubesc!!!

Nu sunt pregatita inca sa fiu ”mare”...