marți, 5 iunie 2012

Prietenie intre un el si o ea

Incep prin a adresa o intrebare retorica...Exista prietenie intre o fata si un baiat...Reformulez...Exista prietenie intre o femeie si un barbat???Cred ca majoritatea persoanelor adulte, cu ceva experienta in spate, care au avut la randul lor o relatie de prietenie cu o persoana de sex opus poate sa afirme ca indiferent de conjunctura, relatia aceea ajunge, variabil de timp ce-i drept, (si) la altceva decat la o prietenie.
O prietenie se bazeaza in general pe incredere si implicit pe destainuiri pe care le poti spune doar unui...prieten. Increderea este (teoretic) o conditie generala a unei interrelationari intre doua persoane ce nutresc sentimente...fie ele doar de prietenie; este si prima conditie intr-o relatie de cuplu. In aceasta situatie, limita de la prietenie la apropierea de natura sentimentala dintre doua persoane este evident firava si foarte usor de "trecut". Tot bazandu-se pe incredere cei doi subiecti pot fara nici un fel de problema sa se vada la orizontala, ceea ce evident este arhisuficient ca prietenia sa se strice. Rectific prietenia nu dispare, ea poate deveni mult mai intensa, dar fara doar si poate cei doi nu (mai) sunt doar prieteni. Mai mult, pe baza increderii cu care relatia a fost construita, sentimentele pot fi mult prea puternice ca ceva sa-i mai poata desparti.
Situatia care "strica" este formarea unui trunghi...sau mai rau a unui patrulater, situatie in care toate laturile devin fragile. Of ce frumos este sentimentul acela cand devii prietena cuiva cu care ti-o tragi si ajungi amanta lui...si dah mai frumos este atunci cand acel cineva decide sa rupa relatia cu iubita lui ca sa fie cu tine. Te simti capabila si acel sentiment de culpabilitate dispare o data cu momentele minunate pe care cei doi indragostiti (fosti si actuali prieteni) le traiesc...Trist este ca aceste relatii tin de cele mai multe ori putin. Si asta pentru ca, inculpatul care a lasat vrabia din mana pentru cioara de pe gard, se dezmeticeste si realizeaza in cele din urma ce a pierdut. Am cateva exemple in care toti acesti idioti ajung sa fuga dupa doi iepuri si sa nu prinda nici unul, cu eticheta de rigoare, scris cu majuscule pe frunte RATAT!!!Acesti ratati isi dau seama tarziu de greselile facute si ajung ca altadata sa sufle si in iaurt. Ajung sa iubeasca o femeie si sa o pretuiasca la infinit...
Ce faci insa daca afli ca tu nu esti nici una din aceste laturi...Ce te faci insa sa ajungi sa simti ceea ce a simtit "aia" care a fost parasita pentru tine? Este ca o anestezie generala cu fenomen de wake-up in care esti incapabila sa faci orice dar totusi auzi, simti tot in jur. Mintea si gandurile iti intra intr-un vid obscur si doar doua intrebari iti bubuie linistea abisului in care mintea iti este inecata...De ce? Cu ce am gresit eu? Ulterior incerci sa aduci raspunsuri...pentru ca dah...am fost prea cicalitoare in ultimul timp, prea stresanta, si stresata. Dar am avut motive pe care i le-am si spus deja. Imi aprind o tigara dupa o saptamana de abstinenta...La naiba tot mereu cand vreau sa ma las de fumat intervine ceva...Este oare o scuza asta???Da-o naibii...am nevoie de cineva si acel cineva care ma poate intelege si care imi mai afuma mintea deja intunecata este tigara...prietena mea la bine si la rau...Cui sa ma plang altcuiva daca nu ei...Sunt constienta ca pe oricine as suna, dintre prietenele mele, mi-ar spune ori ca...el este un nenorocit care nu ma merita, ori ca lasa tu ca treceti voi si peste asta...Si chiar nu!!!De data asta nu am nevoie de asa ceva...Am nevoie doar de o gura de aer, fie ea si toxica, care sa ma faca sa constientizez, sa gandesc limpede la ceea ce urmeaza sa se intample in viata mea. Ma visez mireasa...vreau sa fiu mireasa si cand m-am imaginat asa, intr-un moment de cumpana, m-am vazut mireasa intr-un sicriu...Vezi uite asta ma sperie, caci nu-mi doresc decat sa fiu mireasa, in realitate alaturi de el...El este cu siguranta, si o spun chiar si acum cu sufletul plin de maracini, barbatul langa care vreau sa-mi petrec restul vietii si cu care vreau sa am copii. Ce as putea sa fac sa-l fac sa inteleaga lucrul asta...As da erase la toate greselile facute si de mine si de el, numai ca sa fie bine...Imi doresc sa fie bine...
Draga mea prietena...Iti raspund acestui mesaj S.O.S. pentru ca vreau sa te ajut sa treci peste acest impas. Relatia de cuplu este precum o casa pe care o construiti impreuna. Fiecare caramida adaugata este motiv de fericire, fiecare zid terminat este o reusita si o motivatie de a continua pentru a vedea casa gata. Lucrul pe care vreau sa-l intelegi este ca atunci cand totul este finalizat si te vezi locuind in acea casa, nu trebuie sa te opresti. Trebuie sa ajungi sa intreti acea casa, sa inveti sa aduci casa la nivel de acasa si sa o transformi in camin. Iar asta este adevarata munca nu in sine construirea ei.Caci pana sa o termini era entuziasmul care se pare ca acum a disparut. Lucrurile se fac incet, nepripit, caci s-ar putea sa o darami. Caminul inseamna pe langa tine si el...dar trebuie sa privesti lucrurile contopite in "noi". Continui prin aceasta metaforizare si iti spun ca orice tentativa de a incerca de una singura ajunge la esec. Daca te consideri nepregatita sa transformi casa in camin, atunci paraseste-o...Sentimentul de a vedea aceasta casa in trecere, de a o privi cu nostalgie, este superior celui de a vedea o ruina ce ai incercat sa construiesti o data....

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu

comment