Vreau sa uit...dar nu pot

"...mi se pare corect sa uiti trecutul cu totul si cu bune si cu rele; nu-l lasa sa te influenteze in nici un fel pentru ca vei deveni sclavul amintirilor"
Vreau sa uit...dar nu pot!!!Si cine zicea ca nu exista nu pot,exista nu vreau...tin sa-l contrazic.Poate aceasta zicala se potriveste mai bine cu dorinta mea de a ma lasa de fumat,cand de fiecare data cand zic nu pot,inseamna de fapt nu vreau.In ceea ce priveste trecutul meu strig tare si raspicat VREAU.Este oare cineva care sa inteleaga intensitatea lui si adevaratele mele dorinte,caci eu nu reusesc.
Vreau sa uit in primul rand barbatii care si-au intersectat la un moment dat timpul cu al meu.Ei nu stiu,dar oricat de scurta a fost aceasta,la fiecare am tinut,pentru fiecare am nutrit sentimente si niciodata nu am putut spune ca nu-mi pasa.Acum recunosc ca fiecare a adus ceva bagajului de experiente,facandu-l greu si de nestavilit.Barbatii m-au facut sa fiu ce sunt,dar oare sunt eu ceea ce vreau sa fiu?Ma terorizeaza gandul ca poate mi-am batut joc de ei,ca poate am fost o curva la un moment dat acceptand bunurile materiale pe care mi le ofereau in schimbul timpului meu petrecut cu ei;aceasta imagine a curvei insa,imi aduce acum dorinta nestavilita de a fi independenta...Cred cu tarie acum ca tot ce nu te omoara te face mai puternica...pentru ca ma simt ca atare.Asadar dupa cum se observa eu aduc omagii trecutului meu,multumindu-mi pentru tot ceea ce a fost,caci m-a facut sa fiu ceea ce sunt,motiv pentru care efectiv nu cred ca voi putea vreodata sa-l uit desi repet...VREAU.
In curand barbatul cu care am petrecut ultimii patru ani din viata,imi va deveni sot.Vreau sa fiu cea mai buna sotie,femeie a vietii lui,si nu in ultimul rand vreau sa-i fiu fidela.Nimeni nu stie ca in fiecare noapte visez ca sunt cu altcineva;dimineata ma trezesc atat de trista ca nu pot sa fiu cu el si in vis.Vreau sa-i uit pe toti acei care imi apar noaptea...Am trecut de faza zburatorului,dar totusi mi se mai intampla sa ma trezesc zbuciumata de un orgasm avut in vis cu un alt barbat,barbat niciodata strain,si mereu al trecutului meu.Si culmea e ca niciodata nu imi apar in vis barbati pe care zic,constienta fiind,ca i-am iubit cel mai mult.Imi apar cei cu insemnatate medie,acei cu care doar m-am simtit bine si atat.Vreau sa scap de aceste fantome ale trecutului si sa-l visez doar pe viitorul meu sot.Mi-e frica ca,dormind o data cu el,sa nu auda vreun nume rostit in somn...mi-e frica ca dimineata trezindu-ma langa el,sa-mi fie rusine sa-l privesc in ochi.Daca as analiza obiectiv,dpdv psihologic,as putea spune ca barbatii din visele mele sunt dorinte inconstiente,ca cei care apar sunt cei cu care relatiile nu s-au consumat pana la capat.Si sincer asa si este...caci imi apar in vis prietenul meu cel mai bun,profesorul de romana si...doctorul din Spania,barbati care au avut o importanta medie in sufletul meu,ca potentiali iubiti ma refer,dar care au avut impact in formarea acelui bagaj al experientei de viata.
Vreau sa uit tot si sa ma pregatesc pentru a doua mare etapa e vietii...cea de sotie,pe care sincer de abia o astept.Prima mare etapa,cea de formare,vreau sa ascund...e ca o carpa prea intens folosita,si deja ciuruita,pe care vreau sa o arunc...De data asta da vreau sa o arunc,caci de multe ori am aruncat-o in cripta amintirilor,dar de tot atatea ori,in momente de nostalgie,am recuperat-o ca sa o miros si sa simt mirosul intens,care de cele mai multe ori imi da lacrimi,al rozelor uscate ale tineretii.